UPDATE Consiliul General a aprobat: Primăria Capitalei va face demersurile pe lângă Guvern ca drumul forestier din Pădurea Băneasa să fie deschis temporar pentru accesul în Greenfield

Consiliul General a aprobat vineri, în a doua ședință convocată, ca Primăria Capitalei să facă demersurile pe lângă Guvern ca drumul din Pădurea Băneasa să fie deschis temporar, pe o perioadă de 4 ani, până dezvoltatorul cartierului Greenfield va face noi căi de acces. În prima ședință convocată, PSD nu a votat propunerea primarului Nicușor Dan. Grupul PSD dorea ca drumul să fie deschis permanent. În sală au fost și reprezentanți ai locuitorilor din Greenfield, care au declarat că doresc ca drumul forestier să fie deschis permanent și că alte accese din Șoseaua de centură nu vor rezolva problema.

Primarul Nicușor Dan a venit cu o variantă de compromis, ca drumul prin pădure să fie deschis timp de 4 ani, până dezvoltatorul imobiliar face alte căi de acces din Șoseaua de Centură. Propunerea a fost susținută de USR.

În prima ședință convocată vineri, consilierii PSD au propus un amendament ca drumul prin pădure să fie deschis definitiv. PSD-ul a votat acest amendament și majoritatea consilierilor PNL, însă restul s-au opus. Și locuitorii din Greenfield au cerut ca drumul să fie definitiv.

Cătălin Diaconescu, reprezentant al comunității din Greenfield, a amenințat cu desprinderea cartierului de București, dacă primarul Nicușor Dan nu afce ce trebuie.

• ”A trebuit să venim cu vecinii noștri, să protestăm în față, ca să puneți pe ordinea de zi proiectul și să ne permiteți accesul în sala de ședințe, cu presiune foarte mare reușim să ne spunem punctul de vedere. Noi susținem doar transferul definitiv al drumului pentru a nu ajunge într-un blocaj tehnic între instituțiile avizatoare. Având în vedere că toate instituțiile abilitate au susținut că soluția legală este transferul definitiv, noi nu putem să susținem altă variantă. Vrem să dobândim un accces reglementat definitiv pe strada Vadul Moldovei, fiind o cale de acces directă în orașul din care facem parte.
• D-voastră, domnule primar general, nu ne respectați drepturile constituționale. Și noi suntem cetățeni ai municipiului București și considerăm că suntem discriminați în raport cu ceilalți cetățeni pe care de multe ori i-ați invocat că ar fi mai importanți decăt noi prin prisma numărului mult mai mare. Cu alte cuvinte, voturile lor sunt mai importante decât ale cetățenilor din Greenfield și prin urmare alegeți să-i reprezentați doar pe ei. A venit momentul în care trebuie să spunem lucrurilor pe nume. (…)
• Sper ca măcar în ceasul al doisprezecelea să faceți ce trebuie pentru locuitorii din Greenfield, care fac parte din municipiul București. În caz contrar vom face tot ce putem să ne desprindem de municipiul București, să devenim UAT, având în vedere că îndeplinim toate condițiile impuse de lege. În cel mai scurt timp vom organiza un referendum în acest sens, astfel încât locuitorii să poată decide care este calea acestui cartier”, a declarat acesta.

După ce amendamentul PSD a căzut, grupul politic nu a votat proiectul în ansamblu și fiind nevoie de un vot de două treimi, acesta a căzut.

La final, consilierii PSD au cerut părerea reprezentantului cetățenilor din Greenfield, dacă să voteze varianta cu 4 ani. Acesta a spus că este de acord, iar la finalul ședinței, primarul Nicușor Dan a declarat că va convoca o nouă ședință și va repune proiectul pe ordinea de zi, iar Aurelian Bădulescu, consilier PSD, a declarat că grupul său politic va aproba această variantă.

Cea de-a doua ședință a fost convocată, iar proiectul a fost votat de toate grupurile politice din CGMB, în varianta propusă de Nicușor Dan, ca drumul forestier să fie deschis temporar, pe o perioadă de 4 ani.

„Se solicită Guvernului Romaniei emiterea unei hotarari privind transmiterea, pentru o perioada de 4 ani, a „Drumului D68-FE004 – 0, 572 km, tronson cuprins între borna 38 si borna 58 PadureaBaneasa” (…) si a „Drumului D68-FE004, tronson cuprins între bona 58 si borna 40, Padurea Baneasa” din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în domeniul public al Municipiului București. Trecerea bunurilor identificate conform alin. 1 se solicita cu scopul întretinerii si reabilitarii acestora din surse care provin din bugetul propriu al Municipiului Bucuresti, respectiv in vederea deschiderii circulatiei pe drumurile forestiere si asigurarii accesului riveranilor cartierului „Greenfield””, se arată în proiectul aprobat.

Cele două bucăți reprezintă practic bucata asfaltată de drum, iar după ce Guvernul va transmite drumul în domeniul public al Municipiului București, primarul Nicușor Dan a declarat că va face demersurile și pentru scoaterea din fondul forestier a bucății de pădure dintre Zoo și Cartierul Greenfield, practic bucata neasfaltată de drum.

Reamintim că drumul prin pădure este drum forestier, o decizie definitivă a instanței consfințind asta, iar acesta a fost închis la începutul anului de Romsilva. În administrația Firea, Consiliul General a dat o hotărâre prin care drumul să fie scos din fondul forestier și să fie asfaltat, însă în urma opoziției în spațiul public, proiectul a fost abandonat, dar mașinile totuși circulau pe acolo, pe drumul forestier.

După închiderea drumului, o parte din locuitorii cartierului au cerut Primăriei redeschiderea drumului, invocând cozile interminabile pe care le parcurg zilnic. Primarul Clotilde Armand, dar și primarul general, Nicușor Dan, au declarat la vremea respectivă că sunt de acord cu deschiderea temporară a drumului, până când investitorul va face un nou drum din Șoseaua de centură, așa cum și-a asumat încă de la început.

Cartierul Greenfield este un exemplu de manual cum autoritățile locale au aprobat, iar un investitor privat a construit un ansamblu de blocuri în câmp, fără utilitățile necesare, fără căi de acces pe măsura nevoilor, apoi vinde apartamentele. Acționariatul companiei se tot schimbă, cartierul tot crește, infrastructura rămâne aceeași, o stradă cu o bandă pe sens, pe unde trebuie să iasă zilnic mii de mașini. Cei care au cumpărat acolo se revoltă, fiindcă petrec zilnic zeci de minute să iasă și să intre în cartier, că nimănui nu îi place asta, și cer autorităților să repare oalele sparte.

Cum au ajuns mașinile să circule prin Pădurea Băneasa

Prima fază a Cartierului Greenfield a fost dezvoltată în perioada 2007-2010, a cuprins 10 hectare, s-au construit blocuri mici și vile, în total 680 de unități. Singură cale de acces în acest ansamblu: Aleea Teișani, un drumeag cu o bandă pe sens.

În 2005 pe locul unde s-a construit cartierul Greenfield era câmp

În 2010 era deja construită prima fază

În momentul în care a obținut aprobare pentru extinderea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat că va face încă o intrare în cartier, din Șoseaua de Centură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar oamenii au început să folosească complementar cu Aleea Teișani drumul forestier din Pădurea Băneasa.

Dar construcțiile sunt încă puține, mașinile puține, lumea e mulțumită.

A două fază a cartierului rezidențial, Ansamblul Salcâmilor, a fost dezvoltată în perioada 2014-2017, se întinde pe o suprafață de 7 ha și cuprinde 35 de blocuri cu 924 de apartamente cu una, două, trei și patru camere.

Între timp, timp, Planul Urbanistic Zonal prin care s-a construit proiectul a fost anulat definitiv de instanță pe motiv că a fost aprobat ilegal. Fundația Ecocivica, parte în proces, a explicat aici motivele.

După ce s-a finalizat și faza II, Aleea Teișani a devenit tot mai aglomerată, iar drumul forestier din pădure tot mai folosit.

În 2007-2008 dezvoltatorul imobiliar a chemat în judecată Romsilva și mai multe autorități ale statului pentru a i se permite accesul în ansamblul rezidențial pe drumul forestier, pe motiv că nu ar fi drum forestier.

Procesul a fost pierdut, iar în februarie 2017 drumul forestier a fost închis, însă cum numărul de blocuri și numărul de mașini au crescut, locuitorii au început să protesteze, Aleea Teișani nu mai era de ajuns, iar oamenii făceau două ore să intre și să iasă din ansamblul rezidențial.

Ca urmare a protestelor locuitorilor din zonă, în martie 2017, dezvoltatorul imobiliar a anunțat că a cumpărat deja terenul necesar și intenționează să lărgească breteaua prin care se iese de pe DN1 spre Șoseaua de Centură, în care se descarcă Aleea Teisani, calea de acces către cartierul Greenfield. În plus, a anunțat că dorește să construiască un drum nou, care va lega cartierul de Șoseaua de Centură, cu trecere la nivel peste calea ferată.

”Acestea vor fi realizate pe cheltuiala dezvoltatorului, investiția ridicându-se la circa 500.000 de euro, după care vor fi predate autorității locale”, a declarat atunci pentru HotNews.ro dezvoltatorul proiectului.

Cu toate acestea, deși problema își găsise o rezolvare rezonabilă, în octombrie 2017, primarul Gabriela Firea a venit în Consiliul General cu un proiect de hotărâre prin care drumul forestier din Pădurea Băneasa să fie transformat în drum rutier, lucrările urmând să fie făcute de Primăria Sectorului 1.

La schimb, dezvoltatorul cartierului își asuma să doneze circa 6.000 mp de teren în zona ansamblului, teren care urma să intre în administrarea Romsilva.

În 2017-2019, cartierul Greenfield s-a extins din nou, cu încă 10 hectare, 39 de blocuri cu regim de înălțime P+4E si P+5E, totalizand 888 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere.

Infrastructura însă a rămas aceeași.

Singurul lucru care s-a făcut a fost aducerea rețelei de apă și canal în această zonă, prin pădure, pentru conectarea cartierului rezidențial.

În decembrie 2019, în timpul administrației Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat extinderea cartierului Greenfield cu alte 28 ha, respectiv 49 de blocuri cu regim de înălțime P+10E, unul de 9 etaje și unul de 8.

În 2020, investittorul a promis 3 căi noi de acces, menționând că acestea sunt în faza finală de avizare a PUZ-urilor

• prima dintre ele va fi la intersecția Aleii Teișani cu breteaua DN1 și a intersecției acesteia cu Centura Bucureștiului (DNCB);
• a doua va fi amplasată în apropierea km 13 al DNCB, în dreptul podului hobanat;
• a treia va fi amplasată în zona centrului comercial Greenfield Plaza, mai exact în apropierea km 14 al DNCB;

Între Șoseaua de Centură și Cartierul Greenfield este calea ferată, care poate fi traversată la sol, cu barieră sau cu pasaj

De asemenea, s-a cedat teren pentru o șoală și o grădiniță, Primăria Sectorului 1 urmând să facă construcțiile, însă licitația pentru proiectare și execuție este deocamdată blocată.

Deși au trecut 3 ani de atunci, problema căilor de acces a rămas în continuare nerezolvată, iar accesul în cartier se face tot pe Aleea Teișani, drumul cu o bandă pe sens, deși Greenfield a devenit practic un mic oraș.

Cum arata cartierul în 2022

PUZ-ul a fost atacat în instanță chiar de locuitori din Greenfield, care se opun construirii unor blocuri de 10 etaje în zona și așa subdezvoltată din punct de vedere a infrastructurii. Și Asociația Ecocivica a atacat PUZ-ul în instanță. Rămâne de văzut cum se va tranșa litigiul.

Până în 2028, ansamblul rezidențial va avea, potrivit dezvoltatorilor, peste 6.000 de unități locative și peste 15.000 de locuitori.

Dezvoltatorul imobiliar al cartierului susține că un angajament de construire a unor căi de acces nu a existat niciodată, dar face eforturile pentru a face căi noi de acces.

„In realitate, un astfel de angajament de construire a unor căi de acces nu a existat niciodată iar afirmarea sa este lipsită de minima bază factuală, deci constituie un neadevăr.

Faptul că subscrisa depunem eforturi maxime pentru soluţionarea căilor de acces spre Cartierul Băneasa Greenfield (sens in care am demarat inca din anul 2019 formalităţile pentru obţinerea documentaţiilor PUZ aferente, fiind in asteptarea unui răspuns din partea autorităţilor pentru fiecare dintre acestea), nu este sinonim cu faptul asumării acestei obligatii si cu atat mai putin este incompatibilă cu ideea că in acest fel clienţii au fost înselati.

Ne aflăm in situatia in care eforturile subscrisei de a găsi rezolvări pentru problema căilor de acces, sunt prezentate in manieră denaturată in cadrul articolului dvs., si nu sub forma unor opinii/judecăţi de valoare, ci sub forma unor afirmatii factuale acuzatoare”,