Bucureștiul, la bal sau la spital: ce demolăm, cât construim și ce facem cu spațiile verzi? Interviu cu urbanistul care coordonează elaborarea noului Plan Urbanistic General

Bucureștiul se află la un moment de răscruce, trebuie să aleagă pe ce drum merge în următorii 10 ani – cât construim, ce demolăm, ce păstrăm, ce facem cu bazele sportive și spațiile verzi care au fost retrocedate, cum ne dezvoltăm fără să ne sufocăm. Planul Urbanistic General, aflat în elaborare, va stabili toate aceste lucruri. Pe ce drum o ia Bucureștiul? Am vorbit cu Tiberiu Florescu, șeful de proiect al noului PUG.

Informația pe scurt:

Zonele protejate, unde se află clădiri de patrimoniu valoroase, vor fi detaliate la nivel de parcelă și vor fi extinse, pentru a conserva și patrimoniul modernist, spune Tiberiu Florescu. Până acum se demolau case valoroase tocmai pentru că nu exista această detaliere pe parcelă și se construiau blocuri. Patrimoniul modernist și din epoca comunistă nu avea nicio protecție generală.
Noul PUG va aduce și predictibilitate, pe mai multe jumătate dintre terenurile din acest oraș fiind bătut în cuie ce se va putea construi, fără să fie nevoie de Planuri Urbanistice Zonale, a explicat proiectantul.
O parte din accentele de înălțime – turnurile pentru silueta orașului – introduse de vechiul PUG – care au făcut posibilă construirea Cathedral Plaza sau a turnului de la Armenească – vor fi scoase. Se va construi înalt acolo unde infrastructura orașului o permite, nu pe străduțe cu o bandă pe sens, spune Tiberiu Florescu.
Cea mai mare problemă o reprezintă spațiile verzi retrocedate, dacă vor mai fi trecute ca spații verzi în noul PUG sau nu. Încă nu a fost luată o decizie. Totuși, în zonele unde este deficit de spațiu verde, investitorii vor fi obligați ca până la 50% din teren să fie amenajat ca spațiu verde, iar construcțiile să se ducă mai mult pe înălțime, a mai spus proiectantul.
Pentru noul Plan Urbanistic General au fost făcute până acum studiile de fundamentare – o analiză a ceea ce se află în oraș și ce probleme sunt și s-au stabilit direcțiile generale. Acestea au fost predate Primăriei Capitalei de proiectanți.
Abia acum urmează elaborarea propunerilor, adică proiectanții vor stabili cele mai importante proiecte publice, ce se construiește pe fiecare teren în parte, ce zone se dezvoltă. Urmează ca Primăria Capitalei și restul autorităților să își asume aceste propuneri, prin avizele pe care le dau, abia apoi urmează adoptarea proiectului.
Cel mai optimist termen pentru aprobarea noului PUG este finalul lui 2024.

Hotnews.ro: Care este filosofia noului PUG si viziunea pentru București?

Tiberiu Florescu: Viziunea noului PUG este aceea de a aduce la un standard de normalitate dezvoltarea orașului în ceea ce privește corelarea necesarului de funcțiuni, de dotări, în special cele publice, serviciile publice, cu un standard de locuire și dezvoltare normal în secolul XXI. Asta înseamnă că trebuie corelate necesitățile, pe care toată lumea le știe, cu ceea ce municipalitatea intenționează să realizeze și cu ce este posibil de realizat într-un mod etapizat și coerent, astfel ca orașul să funcționeze mult mai bine decât acum.

Concret, noi folosim acum ca suport de lucru o bază de date care este informatizată și care a fost adusă la zi prin corelarea tuturor informațiilor pe care le-am avut la dispoziție prin intermediul PMB și a altor instituții, informații care țin de infrastructură, de sistemul de transport public, de căile de comunicații, de toate utilitățile pe care orașul le are sau are în vedere să le dezvolte, de proiectele publice inițiate de către muncipalitate și Sectoare, în măsura în care ne-au fost comunicate. Toate lucrurile acestea au fost puse la un loc, astfel încât, pe baza informațiilor existente și pe baza studiilor efectuate – și foarte multe studii au un caracter prospectiv, adică bazate pe scenariul demografic sau economic – ne dau posibilitatea să putem propune niște reglementări concrete, coerente și realiste din perspectiva dezvoltării orașului pe termen scurt, mediu și lung.

Populația Bucureștiului va rămâne constantă până în 2035

Care sunt concluziile studiilor de fundamentare?

Poate cel mai important aspect este legat de populația Bucureștiului, care în ciuda tendinței generale a populației României de scădere, studiul demografic a relevat faptul că există un fenomen compensatoriu, de migrație către București, nu numai din localitățile învecinate, ci și din afara țării.

Concluzia acestui studiu este că și la nivelul anului 2035 sau mai târziu, când populația României va fi în scădere, populația Bucureștiului rămâne constantă. Populația actuală a orașului, care se ridică puțin la peste 2 milioane de locuitori cu tot cu cei care își desfășoară activitatea aici, cu toate că nu sunt rezidenți, se va menține. Asta înseamnă că echipamentele care acum sunt necesare, vor fi la fel de necesare și în viitor. Deci nu este o evoluție spectaculoasă, că se va dubla populația, să avem nevoie mai multe dotări publice, infrastructură de învățământ, servicii, dar nici că se va înjumătăți și răspunzând problemelor actuale, vom avea un surplus, o risipă de investiții.

Din perspectiva mobilității, sunt numeroase inițiative ale Sectoarelor, care au inițiat proiecte de infrastructură de transport, lărgiri de străzi, pasaje, unele sunt chiar în gestiunea PMB și sunt în curs de realizare, sunt și proiecte care vin dinspre Ministerul Transporturilor și sunt adiacente Bucureștiului – centura, penetrările – și care au un impact asupra mobilității din oraș. Acum se pune problema corelării acestor proiecte de infrastructură majoră, care conectează capitala cu zona metropolitană, cu ce trebuie organizat în interiorul orașului.

Deci dispunerea ierarhiei și a nodurilor intermodale, a extinderilor de metrou cu sistemul de transport public sunt lucruri care ne fundamentează posibile scenarii pentru rezolvarea graduală a problemei de trafic și mobilitate în București. Desigur, cu mențiunea că punem accentul pe introducerea și focusarea pe mobilitatea blândă, adică folosirea transportului public nepoluant, a transportului alternativ, chiar și zone pietonale.

Deci nu va fi un București numai al mașinilor. Asta ține de organizarea funcțiunilor pe teritoriul orașului, o dispunere echilibrată, astfel încât să nu mai fie nevoie de deplasări cu mașina. Asta înseamnă acces la învățământ, la parcuri și la locuri de muncă în proximitate. Astfel, viitoarele zone de dezvoltare trebuie să țină cont de acest lucru. Zonele de locuire trebuie corelate cu zone de birouri, de servicii.

Încă nu am ajuns la faza de a propune punctual anumite proiecte de infrastructură, s-ar putea să nu venim cu nimic nou, ci să le conectăm pe cele care există.

Ce cred bucureștenii că are nevoie Bucureștiul?

Noi am făcut un sondaj de opinie ca să aflăm asta, am avut peste 22.000 de respondenți.

Sondajul a fost făcut în raport cu apartenența lor la un anumit loc, s-a sondat părerea bucureștenilor despre calitatea zonei în care locuiesc, cum se raportează ea la zone reprezentative considerate premium, studiul a relevat nevoi foarte cunoscute, nevoia de spațiu verde, de rezolvarea problemelor de parcare și lipa unor servicii publice în anumite zone – școli, grădinițe, spitale. Nevoia de păstrare a fondului construit și transformarea acestuia din punct de vedere calitativ, sunt necesare consolidări, reabilitări, să ne găndim că în 10-15 ani zone din oraș trebuie să beneficieze de operațiuni de renovare urbană, fondul construit în anii 50-60 trebuie renovat fiindcă instalațiile, confortul termic, nu mai corespund. Este nevoie de crearea unui fond nou locativ care să constituie o alternativă viabilă pentru cei care locuiesc în acele zone pentru a se muta temporar sau definitiv ca aceste operațiuni de renovare urbană să fie posibile și în București.

Ce se întâmplă cu zonele protejate, unde sunt clădiri valoroase de patrimoniu?

Studiul istoric a relevat faptul că zonele protejate trebuie reconsiderate din perspectiva organizării și împărțirii lor. Va fi un număr mai mic de zone protejate din perspectiva numărului acestora, dar nu cu o suprafață mai mică. A fost relevată și necesitatea cuprinderii a noilor ansambluri, de factură modernă, care s-au constituit după anii 30. Vom avea niște zone protejate noi, unde caracterul orașului s-a păstrat, el este edificator pentru evoluția orașului și este necesar să se mențină nealterare. De exemplu, ansambluri de blocuri cu locuințe colective, din anii 60, și care funcționează foarte bine. Am vrea să se păstreze nealterate din perspectiva intervențiilor viitoare și să se conserve.

Nu mai merge că fiecare își cumpără un teren și face ce consideră

Ce condiții pune noul PUG ca să nu mai fie această dezvoltare urbanistică haotică?

Noul PUG are două avantaje, el relevă în mod foarte obiectiv, raportat la populația care locuiește într-un teritoriu, nevoia de dotări și servicii publice sau lipsa acestora. Este clar că la o anumită populație anumite dotări sunt necesare.

Un alt aspect important este cum va fi gândită reglementarea modului de construire. Aici intervine flexibilitatea și dinamica acestui plan general, care poate fi adaptat în funcție de nevoi. Vor fi zone în care noul PUG va permite autorizarea directă, cu reglementări ferme. Sunt zone urbane constituite, a căror regulă este ușor de înțeles și aplicat și pe baza cărora putem să facem o reglementare. Probabil că mai mult de jumătate din teritoriul orașului va beneficia de aceste reglementări fără să mai fie nevoie de Planuri Urbanistice Zonale.

Zonele protejate clar vor avea reglementări ferme, vor fi permise doar intervenții care să aducă plus valoare, nu să le distrugă. Nu mai păstrăm reglementarea să se facă PUZ pentru terenuri mai mari de 3.000 de mp, ci se va judeca în funcție de zonă, dacă e o zonă constituită, zona urbanistică este destul de limpede și clară. PUZ-uri se vor face doar în zonele cu reglementări flexibile.

Acum aveam instrumentele de a corela suprafața construită, cu numărul de mașini cu suprafața de spațiu verde necesar, cu numărul de utilizatori, cu funcțiunea. PUZ se face în zonele care nu sunt protejate sau consolidate, în zonele destructurate unde există și servicii și locuire și comerț, nu există nicio regulă, iar acest lucru permite ca zona respectivă să devină în funcție de nevoi, fie preponderent rezidențială, fie preponderent de servicii. Atunci va fi nevoie de PUZ, nu mai facem PUZ pe parcelă. Dacă zona merge pe scenariul rezidențial, acolo va fi nevoie de dotările specifice, de spații verzi, de școli. Tema de PUZ va fi stabilită prin PUG. Nu mai merge că fiecare își cumpără un teren și face ce consideră că se potrivește.

Să cumperi într-o zonă de case trei loturi ca să faci un bloc, nu se mai poate

Cum vedeți densificarea cartierelor de locuit, în limbaj popular construirea de blocuri între case?

Acest lucru nu va mai fi permis. Cartierele rezidențiale se vor menține. Dacă este o zonă de case, rămâne de case, nu mai construim blocuri. Dacă este o zonă care are și case și blocuri, va trebui să stabilim de care va fi în viitor, dar să cumperi într-o zonă de case trei loturi de teren să faci un bloc, așa ceva nu se mai poate.

Cum se rezolvă dezechilibrul de dezvoltare dintre nordul și sudul Bucureștiului?

Acest echilibru va fi creat prin scenariile pe care noi le vom propune. Sudul beneficiază deja de execuția unor proiecte de infrastructură majoră, centura sud, legătura între A1 și A2, care dă accesibilitate unor terenuri libere și care au potențial foarte mare de dezvoltare, extinderea metroului. Echilibrul trebuie creat prin niște intervenții care să asigure în primul rând echilibrul între zone rezidențiale și locuri de muncă, nu doar rezidență. Armonizarea PUG-ului cu coroana de localități din Ilfov.

Există o deficiență majoră de spații verzi

Ce se întâmplă cu spațiile verzi proprietate privată? Vor fi trecute ca spații verzi în PUG sau ca terenuri construibile?

Spațiile verzi proprietate privată sunt esențiale pentru echilibrul spațiilor verzi la nivelul orașului. Din studiul de peisaj care a fost realizat, a reieșit foarte clar faptul că există o deficiență majoră de spații verzi, și acest echilibru nu poate fi restabilit doar cu spații verzi publice, fiindcă fizic nu există loc pentru crearea de spații verzi de suprafață mare.

Noul Plan Urbanistic General va lua în considerare introducerea unor noi spații verzi, parcuri să le numim, dar nu este posibil peste tot. Există la nivelul spațiilor verzi niște dezechilibre cantitative, adică știm exact în fiecare sector cât spațiu verde este și unde. Spațiile verzi sunt și ele ierarhizate și sunt de importanță diferită. Sunt spațiile verzi de importanță municipală, marile parcuri, dar nu mai avem teren să mai facem parcuri de dimensiunea aceasta, mă refer un parc de mărimea Parcului Cișmigiu sau Tineretului. Dar marile parcuri deservesc întregul oraș.

Apoi avem spații verzi de importanță locală, unele zone au astfel de spații verzi, altele nu. Lipsa acestor spații verzi de proximitate este o problemă. Aici intervin niște măsuri compensatorii, pe de o parte, cum vor fi reglementate spațiile verzi pe domeniul privat, în sensul cerinței de spații verzi, și există zone ale Bucureștiului unde din perspectivă urbanistică, procentul de spațiu verde la o investiție pe teren privat va fi mai mare de 30% fiindcă este nevoie de acest lucru, compensând cu un bonus pentru suprafața construită pe verticală. Vor fi zone unde necesarul de spațiu verde va fi de 40% din parcelă sau 50%. Nu va fi reglementat ca spațiu verde, dar atunci când construiesc, dezvoltatorii vor fi obligați să facă pe teren 40-50% spațiu verde. Desigur, depinde de suprafața parcelei. În alte zone nici acest lucru nu e posibil și va exista obligativitatea de a face acoperișuri și pereți verzi sau alte măsuri moderne de compensare. În alte zone, nu e nevoie să mai facem atât de multe spații verzi, deci cerința de spațiu verde minim va fi menținută, dar atât.

Noi am considerat ca spațiu verde public ce este cadastrat. Nu aș putea să vă spun nici că vom păstra V-urile din PUG, nici că nu le vom păstra, ci că vom reglementa nevoia de spații verzi în funcție de legislația actuală și de nevoia reală. Avem în vedere două lucruri, regimul juridic al terenurilor și destinația acestora și nevoia reală.

Turnuri de genul Cathedral Plaza sau Armenească nu mai sunt posibile

Ce ce întâmplă cu accentele de înălțime din vechiul PUG, care au permis construirea unor turnuri prin centrul orașului?

Noi am revizuit și studiul de altimetrie. Studiul de altimetrie elaborat în urmă cu 20 de ani avea la bază niște principii de compoziție de siluetă urbană, dar el nu a putut să coreleze efectul pe care construcțiile de o anumită înălțime le aduc păe amplasament – mașini, oameni. E nevoie de accente de înălțime, ca orașul să aibă o anumită siluetă, unele rămân, dar ele sunt corelate cu ce amplasamentul respectiv suportă. De exemplu, în zona Pipera nu este o problemă să avem construcții înalte. Dar niște turnuri de genul Cathedral Plaza sau cel de la Armenească nu mai sunt posibile. Nu mai avem turnuri prin centru și printre case, în principiu.

În ce stadiu sunteți cu elaborarea PUG-ului?

Am predat studiile de fundamentare, ele au fost discutate și prezentate în Comisia Tehnică. Urmează procesul de recepție și să intrăm în etapa de eleborare a reglementărilor. Sperăm, ca până la finalul anului să venim cu o primă propunere, care va fi pusă în dezbatere publică, cu actorii implicați. Am vrea să terminăm elaborarea propunerilor anul viitor, ca să poată intra în avizare. Speram ca noul Cod al Urbanismului să prevadă o perioadă mai scurtă de avizare, ca să nu ne ducem în 2 ani de zile. Într-o perspectivă foarte optimistă, la finalul anului viitor putem avea PUG-ul aprobat.