Blocul „favelă” din centrul Bucureștiului. După 30 de ani de încercări eșuate, Primăria anunță când încep lucrările de consolidare
În centrul Bucureștiului, la intersecția dintre Calea Victoriei și bd. Regina Elisabeta, la câțiva pași de Primăria Capitalei, se află un bloc cu pereții scorojiți, o reclamă abandonată pe acoperiș și cu structura șubrezită, desprins parcă din favela braziliană.
Primăria Capitalei încearcă să-l consolideze de la începutul anilor `90, însă nu a reușit, fie din lipsă de bani, fie că o parte din proprietari nu au dorit. După 30 de ani, odiseea ar putea ajunge însă la sfârșit. Răzvan Munteanu, directorul Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din Primăria Capitalei, a declarat pentru HotNews.ro că municipalitatea are și acordul proprietarilor, și banii, iar lucrările de consolidare vor începe anul următor.
Blocul are un regim de proprietate mixt. Sunt proprietari persoane fizice, persoane juridice, are și Primăria Capitalei câteva apartamente și spații comerciale.
Blocul a fost construit în perioada 1935-1947, are 11 nivele (subsol, parter, 6 etaje plus 3 etaje retrase). Suprafața desfășurată este de 9321 mp. Blocul adăpostește locuințe și spații comerciale la parter. Starea imobilului este precară, fiind încadrat în clasa I de risc seismic.
În ultimii 30 de ani, municipalitatea a făcut vreo 3 expertize pentru consolidarea clădirii, chiar și un studiu de fezabilitate, însă lucrurile s-au împotmolit de fiecare dată.
- „Au fost mai multe încercări de a fi consolidat acest imobil. Adresa este strada Beldiman 1. Primele încercări au fost inițiate în anii 1992, când a fost prima dată expertizat coșul de fum, fiind puternic afectat după cutremurul din `86. A fost o expertiză tehnică de evaluare a acestei structuri din clădire. Ulterior, în anul 1994, am avut o primă expertiză tehnică care a încadrat imobilul într-o clasă de risc seismic I, care s-a concretizat ulterior și într-o documentație tehnică, adică într-un proiect de consolidare, la nivelul anului 1999.
- De ce n-a mai mers mai departe? Probabil că nu au fost fonduri. Această odisee a continuat în anul 2018, atunci când Trustul de Construcții Metropolitane București a efectuat o actualizare a expertizei din 1994, expertiză prin care s-a reconfirmat încadrarea în clasa I de risc seismic și a fost pregătită o documentație de tip DALI, practic un studiu de fezabilitate pentru consolidarea clădirii. Când am venit eu în anul 2021, la Administrația de Consolidări, am găsit aceste documente despre care v-am spus”, a explicat Răzvan Munteanu.
În 2018-2020, lucrurile s-au împotmolit din cauză că nu exista acordul proprietarilor, iar la vremea respectivă era nevoie ca toți cei din bloc să fie de acord, iar în 2022, când a fost obținut acordul proprietarilor, s-a modificat normativul de proiectare și Primăria Capitalei a luat-o de la capăt.
„Am constatat că pentru a merge mai departe aveam nevoie de acordul tuturor proprietarilor, așa cum era formulată legea la momentul respectiv. În anul 2021 cam 40% dintre proprietari și-au dat acordul pentru consolidare. Am început demersuri și întâlniri cu Asociația de proprietari. În anul 2022 s-a schimbat legislația, astfel că pentru consolidare este nevoie doar de acordul a 50% plus unu dintre proprietarii din imobilul. Am reușit și am obținut acest procent, apoi ne-am apucat să actualizăm expertiza din 2018 pentru că în 2019 a fost schimbat normativul de proiectare și suntem așa, ca în Caragiale, să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica. A trebuit să reactualizăm, ca să fim cu documentația pe codurile noi de proiectare și pe normativul de proiectare existent”, a explicat Răzvan Munteanu.
Acum există și expertiza actualizată, și acordul proprietarilor și bani pentru consolidare, iar dacă lucrurile merg bine, anul următor ar trebui să înceapă în sfârșit lucrările, spune directorul Administrației de Consolidări.
„A trebuit să reactualizăm, ca să fim cu documentația pe codurile noi de proiectare și pe normativul de proiectare existent. În concret avem făcută o actualizare a expertizei tehnice, care vine și confirmă că imobilul se află în clasa I de risc seismic. Avem și auditul energetic făcut în 2018. Avem și acordul proprietarilor. Toate aceste documente au fost depuse la Ministerul Dezvoltării, pentru a obține finanțare din programul național și am obținut confirmarea eligibilității proiectului, adică vom primi banii pentru consolidare de aici”, a explicat Răzvan Munteanu.
Acesta spune că lucrările vor începe anul viitor.
- „Am contractat revizuirea studiului de fezabilitate făcut în anul 2018. Este o etapă administrativă normală, raportată la codurile de proiectare existente. Am dat ordinul de începere, iar termenul de eleborare este 45 de zile. După ce avem această documentație, urmează să luăm o serie de avize, cel de la Ministerul Culturii, pentru că imobilul se află în zonă protejată, avizul de la Mediu și probabil un aviz de la ISU.
- Apoi, cu documentația completă vom intra în Comisia tehnico-economică din cadrul Primăriei, în vederea aprobării indicatorilor și obținerii hotărârii de Consiliu General pentru faza de DALI. Tot acest proces durează cam 3-4 luni.
- Urmează proiectarea și obținerea autorizației de construire, care durează încă 3-4 luni, apoi contractarea constructorului, cam 6 luni. Când avem și constructorul, începem să relocăm oamenii din imobil, suntem obligați să le asigurăm locuințe pe perioada șantierului. Deci undeva în vara anului viitor, 2025, ar trebui să începem lucrările”, a explicat Răzvan Munteanu.
Valoarea estimată a lucrărilor este undeva la 60 milioane lei, dar suma exactă va fi aflată după finalizarea studiului de fezabilitate și organizarea licitației pentru execuția lucrărilor.
„Proprietarii vor plăti undeva la maxim 10% din această sumă, restul finanțării este de la Ministerul Dezvoltării. Lucrările de consolidare vor dura undeva la 30 de luni”, a explicat Răzvan Munteanu.
Lângă acest bloc, pe Calea Victoriei, se află Grand Hotel du Boulevard, construit în anul 1867, monument istoric de importanță națională. Imobilul este realizat după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.