Alegeri SUA 2020. Trump vs Biden și sistemul electoral: De ce vor fi aceste alegeri diferite și de ce acum NU vom cunoaște învingătorul chiar în seara de după închiderea urnelor
Alegerile pentru președinția Statelor Unite care vor avea loc în 3 noiembrie vor fi mult diferite față de scrutinele din anii anteriori, iar câștigătorul alegerilor mai mult ca sigur nu va fi cunoscut în seara de după închiderea urnelor așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori până acum. De ce? Experții se așteaptă la o prezența mai ridicată față de acum patru ani, însă voturile de la distanță în acest an ar putea fi chiar și jumătate din total, iar numărarea lor ar putea dura considerabil mai mult. În plus, bătăliile în justiție și contestarea rezultatelor pe acest tip de vot ar putea împinge deznodământul luptei „Trump vs Biden” tocmai în luna decembrie.
În perspectiva alegerilor din SUA din 3 noiembrie 2020, Hotnews va publica o serie de interviuri și articole despre relațiile din ultimii ani dintre SUA și România, importanța alegerilor din Statele Unite, sistemul de vot american și alte teme de interes.
Sistemul de vot din SUA: De ce mai multe voturi nu înseamnă automat și victoria?
Sistemul electoral din Statele Unite ale Americii e diferit fața de cele tradiționale din alte state ale lumii unde cel care obține cele mai multe voturi este și câștigătorul. Sistemul electoral din SUA este unul de tip federal, și practic fiecare din cele 51 de state își organizează propriile alegeri, iar fiecare stat îi este alocat un număr de electori care să reprezinte rezultatul votului din acel stat.
Votul este pe principiul „câștigătorul ia tot”, astfel încât dacă într-un stat candidatul X ia chiar și doar cu un vot mai mult decât candidatul Y, atunci candidatul X ia toate voturile de electori alocate acelui stat.
Numărul de electori pentru fiecare stat este dat de suma aleșilor din acel stat pentru Congres. Astfel, fiecare stat are automat doi senatori, indiferent de populație, și un număr de reprezentanți în Camera Reprezentanților care este proporțional cu numărul locuitorilor.
În total sunt 538 de electori, iar un candidat pentru a fi declarat câștigător are nevoie de cel puțin 270 de voturi.
Tradițional, sunt state care votează majoritar cu un anumit partid indiferent de alegeri și sunt considerate bastioane unde partidul în inferioritate nu prea are șanse (și nici nu-și consumă energia și resursele de a duce o campanie prea agresivă acolo). Spre exemplu, California e considerată o fortăreață Democrată și are 55 de voturi, în timp ce Texas e considerat un fief al Republicanilor și are 38 de voturi.
În același timp, sunt state care devin câmp de bătălie aprigă între cele două tabere, state care de-a lungul timpului au votat fie cu o parte, fie cu cealaltă, în funcție de alegeri. Aceste state – denumite „swing states” – precum sunt cele unde o bună parte din atenția lumii va fi la momentul alegerilor.
În 2020, conform YouGov, printre „swing states” se numără Pennsylvania (20 de voturi), Arizona (11 voturi), Wisconsin (10 voturi), Florida (29 de voturi), Georgia (16 voturi), Carolina de Nord (15 voturi) sau Michigan (16 voturi).
Sistemul de vot din SUA a dus în câteva rânduri la rezultate contradictorii: candidați care au câștigat alegerile adunând mai multe voturi de la electori în funcție de statele câștigate, dar care au pierdut de fapt votul popular.
O astfel de situație a fost în 2000 când Al Gore (Partidul Democrat) a luat cu peste 500 de voturi mai mult decât G.W. Bush (Partidul Republican), dar Bush a câștigat alegerile cu 271 la 266 în lupta voturilor electorilor.
Mai evident a fost în 2016, când Hillary Clinton (Partidul Democrat) a câștigat votul popular cu aproape 3 milioane de voturi mai mult decât Donald Trump (Partidul Republican), dar Trump a câștigat alegerile pentru că a reușit să se impună în 30 de state și a adunat 304 voturi ale electorilor.
–
„Ne așteptăm la probabil cea mai mare prezență din memoria recentă”
„Anul ăsta ne așteptăm la probabil cea mai mare prezență din memoria recentă”, a declarat Thomas Neale, specialist în tematica guvernului american și expert în alegeri la Serviciul de Cercetări al Congresului SUA din cadrul Bibliotecii Congresului într-o discuție cu jurnaliști din România.
„Avem circa 255 milioane de americani care au drept de vot. Sunt semne că va fi o prezență mare. În 2016 au fost circa 138 de milioane de votanți, acum am putea vedea chiar și 145-150 de milioane de persoane la vot”, este de părere Neale.
Expertul american atrage atenția că anul acesta există o nou și mare dinamică a procesului de vot – circa o jumătate dintre voturi ar putea fi acordate prin metode alternative, față de tradiționalul vot în secție.
„Vedem o expansiune mare spre modalități alternative de votare. Pe lângă votarea la secție, votarea prin corespondență (n.r. mail-in-ballot)”, spune Neale.
„În mod istoric, marea majoritate a votanților mergeau la secții de votare. Mereu a existat posibilitatea de a vota de la distanță (absentee balloting), dar de obicei era pentru persoane care aveau diverse motive, erau bolnave sau erau detașate cu munca în altă localitate față de domiciliu. Lucrurile s-au mai schimbat, mai ales anul acesta, pe fondul pandemiei”, este de părere expertul american.
Potrivit acestuia, cetățenii cu drept de vot și înscriși în registrele electorale pot cere să le fie trimise prin poștă buletine de vot, dar în multe jurisdicții oamenii primesc prin poștă buletinele de vot chiar și dacă nu le-au cerut.
„O altă modalitate alternativă este cea de votare timpurie (early voting). E ceva mai nou, apărut de 10-15 ani. Permite votanților să primească buletinele de vot prin poștă și să voteze chiar înainte de ziua alegerilor. Dar în loc să-l trimită prin poștă, lasă buletinele fizic în locuri precis stabilite, de obicei instituții de stat”, spune Neale.
„Anul acesta anticipăm că s-ar putea să avem până la 80 de milioane de voturi prin poștă, aproape jumătate din totalul voturilor ce vor fi acordate”, mai declară expertul în alegeri la Serviciul de Cercetări al Congresului SUA.
Cutie destinată votului timpuriu, „de la distanță”
Sursă foto: Profimedia Images / JIM RUYMEN / UPI
–
Modalitățile alternative de vot, îngreunate în unele state?
Un alt expert american în alegeri, Jake Grumbach, profesor asistent în Științe Politice la Universitatea din Washington, într-o discuție organizată de centrul Meridian cu mai mulți jurnaliști europeni printre care și reporterul HotNews.ro, a declarat că votul prin corespondență nu e chiar tocmai nou și că unele state îl folosesc deja cu succes de mai bine de un deceniu.
„Washington sau Colorado au permis acest sistem de votare și au avut mare succes cu el, au avut prezență mai mare pe toate categoriile demografice. Anul acesta, pe fondul pandemiei, majoritatea statelor permit acest tip de votare. În California pare că sistemul are succes. În New York a fost aplicat sistemul în cadrul unor alegeri locale și a fost un semi-eșec. Au avut nevoie aproape o lună pentru a număra voturile, și asta doar într-un scrutin local”, a spus Grumbach.
Pe de altă parte, profesorul de la Universitatea din Washington atrage atenția că unele state au luat măsuri care îngreunează procesele alternative de votare pentru oameni.
„În Texas în prezent guvernatorul a anunțat că va exista un singur punct unde pot fi lăsate plicurile cu buletinele de vot per comitat (n.r. county). Face asta pentru că nu vrea ca oamenii din orașele mari să voteze. Comitatele unde sunt Huston sau Dallas au câte zece milioane de locuitori fiecare și au câte un singur punct unde pot fi lăsate plicurile cu buletinele de vot”, detaliază Grumbach.
„Anticipăm că în aceste alegeri vor fi multe contestații în diverse state”
Calendarul oficial din SUA stabilește că perioada alegerilor e mai exact cuprinsă între 3 noiembrie, ziua votului, până pe 6 ianuarie când voturile electorilor vor fi numărate în Congres.
„Statele au un interval începând cu 3 noiembrie până pe 14 decembrie în care să numere voturile din secții, cele timpurii și prin poștă. Anticipăm că în aceste alegeri, din cauza atenției sporite din jurul scrutinului, vor fi multe contestații în diverse state”, detaliază expertul în alegeri Thomas Neale, care apreciază că vor fi și inclusiv acuze de fraudă electorală.
„Pe 14 decembrie, într-un fel sau altul, electorii se vor întâlni fiecare în statele lor și vor acorda voturile lor. La acel moment ar trebui să știm cine este președintele ales și vicepreședintele ales”, susține Neale.
Profesorul de la Universitatea din Washington, Jake Grumbach confirmă și el că nu doar numărătoarea voturilor va dura mai mult ca de obicei, dar tot procesul ar putea fi îngreunat prin procese și contestații privind verificarea voturilor.
„Buletinul trimis prin poștă este semnat, îl depui sau trimiți, iar apoi îți este verificată semnătura față de semnătura care apare în sistem atunci când te-ai înscris în registrul electoral acum mulți ani, când ai făcut 18 ani. Pentru multe persoane semnăturile se mai schimbă și e o dezbatere despre cât de strict e nevoie să fii în privința acelor semnături. Administrația Trump e deja într-un proces prin care cere statelor să fie mult mai stricte în privința judecării acestor semnături”, detaliază Grumbach.
Buletin de vot: Biden sau Trump?
Sursă Foto: Profimedia Images / Zuma Press
–
Vom ști rezultatul alegerilor la câteva ore după închiderea urnelor? „Foarte puțin probabil”
În ceea ce privește numărarea efectivă a voturilor, Thomas Neale de la Serviciul de Cercetări al Congresului SUA detaliază că fiecare stat are un fel de Biroul Clectoral Central (BEC), iar voturile sunt numărate de mai multe ori, la diferite nivele.
„Numărătoarea se face la nivel local, e un sistem piramidal. Avem sute de mii de secții de votare în toate statele, voturile și buletinele sunt întâi numărate acolo, apoi sunt trimise la nivelul următor – de obicei la nivel de comitat (n.r. county). Apoi la nivelul final care e la nivel de stat. Voturile sunt numărate de voluntari sau de funcționari publici”, spune Neale.
Vom ști rezultatul alegerilor la câteva ore după închiderea urnelor de pe coasta de Vest așa cum s-a întâmplat mai mereu la celelalte alegeri de până acum?
„Foarte puțin probabil”, spune Neale.
„Mi-e greu să cuprind dimensiunea voturilor care vor veni prin corespondență și voturile timpurii. Mai e problema că multe state nu permit numărarea acestor voturi până în ziua alegerilor. Teoretic ar ajuta dacă autoritățile din fiecare stat ar începe numărătoarea voturilor odată ce ele ajung și să nu anunțe rezultatele decât după închiderea urnelor. Voturile din secții vor fi cunoscute destul de rapid. Cred că vom avea nevoie de fiecare zi din acel interval dintre 3 noiembrie și 14 decembrie pentru a determina rezultatele individuale din fiecare stat.”, susține Neale.
Biden vs Trump – predicția YouGov la început de octombrie
–
„Unele procese privind numărătoarea voturilor ar putea dura chiar peste o lună. Adică o lună în care nu vom cunoaște cine e președintele”
„Nimeni nu ar trebui să se aștepte ca voturile să fie numărate în seara alegerilor”, este de acord și Jake Grumbach.
„În mod normal vedem la finalul zilei de scrutin rezultatele, dar acum probabil va dura chiar și săptămâni”, a mai spus profesorul în științe politice de la Universitatea din Washington.
Acesta detaliază că voturile din secțiile de votare vor fi numărate primele, dar, atâta timp cât nu va exista o diferență uriașă între candidați, de tipul 85% la 15%, atunci nu vom ști imediat cine este învingătorul.
„Ideea de groază e că unele procese privind numărătoarea voturilor ar putea dura chiar peste o lună. Adică o lună în care nu vom cunoaște cine e președintele. Sunt câteva motive pentru o întârziere considerabilă. Primul ar fi incompetența funcționarilor și sub finanțarea acestui sector electoral în SUA. Sunt practic 50 de sistemele electorale diferite. Al doilea motiv ar fi bătăliile în justiție privind numărătoarea voturilor și compararea semnăturilor de pe buletinele de vot”, spune Grumbach.
Acesta a amintit de scrutinul din 2000 între G.W. Bush și Al Gore, când în Florida dezbaterea pe marginea voturilor și renumărarea a durat o lună după ziua alegerilor.
„Ce-a fost atunci nici nu se va compara cu ce va fi acum și cu câte procese ar putea fi deschise. Există o majoritate Republicană în Curtea Supremă de Justiție din SUA, dar și în majoritatea instanțelor de judecată din țară. Îngrijorarea pentru Democrați este că acele instanțe vor da decizii în favoarea Republicanilor în aceste procese privind voturile prin corespondență”, a mai punctat profesorul de la Universitatea din Washington.
–
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro