Afacerile lui Dorinel Umbrarescu

Supranumit „regele asfaltului“, Dorinel Umbrarescu este unul dintre cei mai controversati oameni de afaceri din Moldova, gratie relatiei speciale pe care a dezvoltat-o, in perioada 2001-2004, cu importanti lideri ai PSD, precum Viorel Hrebenciuc, Dumitru Sechelariu, Sergiu Sechelariu sau Corneliu Iacobov.

Carte de vizita

Dorinel Umbrarescu este nascut pe 9 noiembrie 1961 in Tanasoaia-Vrancea, este casatorit cu asistenta medicala Mirela (fosta Gegea) si are doi copii. Pana in 1990, a fost tractorist la IAS-ul din Podu Turcului si apoi mecanic („ajutor de sef de coloana“) la autobaza IRTA din aceeasi localitate.

Prima afacere a acestuia a fost insa nu in domeniul transporturilor, ci in industria textila, el deschizandu-si un mic atelier cooperatist de tricotaje in Podu Turcului, specializat in confectionarea de lenjerie.

Cheia succesului in afaceri a fost, pentru Umbrarescu, acapararea, intr-un timp relativ scurt, a cat mai multor contracte cu statul, indeosebi cu Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), aflata in subordinea Ministerului Transporturilor.

Firmele privilegiate in aceasta relatie au fost Spedition UMB, Drum Invest si Com-Axa, trei din cele peste douazeci de societati ale lui Dorinel Umbrarescu.

Atat cifrele de afaceri ale grupului sau, cat si profiturile inregistrate in perioada 2001-2004 confirma faptul ca, in timpul mandatului PSD, firmele lui Umbrarescu au fost „solicitate“ la maximum.

Astfel, daca totalul afacerilor derulate in perioada 1999-2005 a fost de 698,2 milioane de euro, in perioada 2001-2004, cand la carma Ministerului Transporturilor s-a aflat tandemul Miron Mitrea-Sergiu Sechelariu, grupul de firme al lui Umbrarescu a derulat afaceri de 507,4 milioane de euro, adica 72,67% din total.

De asemenea, profiturile nete inregistrate de firmele lui Umbrarescu, in aceasta perioada, au fost de 102,4 milioane de euro, ceea ce reprezinta 71,78% din profitul total inregistrat in perioada 1999-2005 de intregul grup de firme.

Pornind de la un profit de 66,6 euro in 1999, firma de baza a lui Umbrarescu, Spedition UMB SRL, a inregistrat in 2001, primul an al mandatului PSD, un profit de 8,6 milioane de euro, adica de aproape 130.000 de ori mai mult.

Cum avea sa se demonstreze ulterior, Dorinel Umbrarescu a fost unul dintre rasfatatii guvernului Adrian Nastase, prin reprezentantii sai Miron Mitrea si Sergiu Sechelariu, primul in calitate de ministru al transporturilor, iar cel de-al doilea in calitate de secretar de stat la acelasi minister.

Evident, succesul nu ar fi fost posibil fara sprijinul lui Viorel Hrebenciuc si al lui Dumitru Sechelariu, fratele lui Sergiu si partenerul de afaceri al lui Umbrarescu.

Comanda Sechelariu, plateste Basescu

Numele omului de afaceri bacauan Dorinel Umbrarescu a fost invocat recent de presedintele Traian Basescu in celebrul scandal al biletelelor.

Astfel, dupa publicarea „biletelului“ prin care presedintele ii cerea, in aprilie 2005, ministrului Traian Dobre, sa analizeze si sa rezolve legal plangerea afaceristului Dumitru Bucsaru, prin care petentul de la Urziceni solicita recuperarea de la stat a unei creante de 110,5 miliarde lei vechi, Traian Basescu a dezvaluit ca aceasta nu a fost singura solicitare careia i-a pus

apostila „Rog analizati si rezolvare legala“. |ntr-un interviu acordat pentru Radio Romania Actualitati, Traian Basescu a declarat: „Nu 110 miliarde (lei vechi – n.r.) am cerut sa se plateasca, ci 4.550 de miliarde.

Si am insistat pana a iesit hotararea de guvern (HG 726/2005 – n.r.) care a autorizat un mod de plata, cu bilete la ordin, platibile in timp, dar oamenii au putut sa-si plateasca datoria la stat, sa-si reia ciclul de functionare normal. (…) Era firma lui Umbrarescu, celebrul „rege al asfaltului“. Avea neincasati 1.600 de miliarde (lei vechi n.r.) la 1 ianuarie 2005.

Ar fi fost o nebunie sa distrugi o asemenea firma neplatind-o. Alaturi de firma aceasta mai sunt inca multe alte firme de constructii care aveau lucrari facute, receptionate, recunoscute a fi facute si neplatite“.

Interventia presedintelui Basescu pentru recuperarea unei datorii pe care Ministerul Transporturilor o avea fata de Dorinel Umbrarescu este totusi pe cat de inexplicabila, pe atat de abuziva.

Este inexplicabila deoarece, conform declaratiei lui Umbrarescu, acesta nu a adresat niciun memoriu presedintelui Basescu si este abuziva deoarece intarzierea platii lucrarilor efectuate de firmele lui Umbrarescu a fost parte din intelegerea pe care afaceristul bacauan a avut-o cu „nasii“ sai din Ministerul Transporturilor si din PSD.

Referitor la acest ultim aspect, exista chiar o declaratie publica a fostului primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, conform careia s-a inteles cu Umbrarescu sa munceasca „pe datorie“ in preajma campaniei electorale din 2004.

Iata ce a declarat Sechelariu pentru un cotidian local: „Si eu, cand am asfaltat toate strazile din oras, inainte de alegeri, am facut-o in scop electoral. Recunosc sincer ca asta am urmarit. Si atunci s-au grabit unii sa spuna ca am cheltuit toti banii orasului.

N-a fost insa asa, pentru ca eu am apelat atunci la firma lui Dorinel Umbrarescu, cu care am avut o intelegere: asfaltezi in mai si iunie, insa banii ti-i dau pana in martie anul viitor. {i-asa a fost, puteti sa verificati, banii nu s-au dat inainte. Iar ce-am facut eu acolo era prioritar pentru oras, nu m-am apucat sa construiesc nu stiu ce.

Am asfaltat strazi, doar ca le-am facut pe toate odata. Asta a fost diferenta, elementul de spectacol“. |n cazul invocat de Basescu, Ministerul Transporturilor a deblocat sumele restante, plata pentru lucrarile lui Dorinel Umbrarescu facandu-se in august 2005, prin bilete la ordin. „Mi-au dat bilete la ordin.

|n loc de 1.648 de miliarde lei (vechi n.r.), am primit 1.300 de miliarde si ceva de lei. Am pierdut 319 miliarde de lei. Nu cred ca ii voi mai recupera vreodata“, a declarat recent Umbrarescu.

Chilipirul de pe autostrada

Recent, premierul Tariceanu, in ofensiva impotriva presedintelui Traian Basescu, l-a acuzat pe acesta din urma ca ar mai fi intervenit, anul trecut, pentru favorizarea firmei lui Umbrarescu si ale altor oameni de afaceri, precum Dan Besciu si Costel Casuneanu, in contextul atribuirii contractului de executie a primului tronson din autostrada Bucuresti-Brasov.

Conform premierului, interventia lui Traian Basescu s-a facut cu ocazia investirii in functie a noului ministru al transporturilor, Radu Berceanu.

„Vreau sa va citez din discursul presedintelui la investirea ministrului transporturilor: «Va trebui sa gasiti formula prin care sa consolidati agentii economici romani, constructorii in mod deosebit, sa-i invitati sa se asocieze in asa fel incat prin cifra de afaceri pe care au realizat-o anul trecut, anul acesta sa poata intra in competitii pe care pana acum s-au obisnuit sa le

castige firmele straine». Va aduc aminte ca, dupa aceasta interventie, s-a modificat caietul de sarcini la reparatia Autostrazii Bucuresti – Pitesti si, surpriza, poate va aduceti aminte cine a castigat: firma cu restaurantul (Euroconstruct Trading 98 – n.n.)“, a declarat, recent, Tariceanu.

Premierul s-a referit, de fapt, la licitatia pentru autostrada Bucuresti-Brasov (tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti). Corpul de Control al Guvernului (ACG), condus de Cristian David, a confirmat schimbarea „ilegala“ a conditiilor initiale din caietul de sarcini al licitatiei.

Suspiciunile au planat asupra Palatului Cotroceni, criticii invocand faptul ca la originea acestor modificari ar fi stat dorinta de favorizare a oamenilor de afaceri agreati de presedintele Romaniei.

Deoarece controlul realizat de oamenii lui Tariceanu a fost subiectiv, el fiind facut in contextul bataliei dintre cele doua palate, rezultatele acestuia trebuie privite cu rezerve, cu atat mai mult cu cat conditiile initiale impuse participantilor la licitatia mentionata excludeau din start firmele autohtone.

|n acest sens, explicatia ministrului Radu Berceanu, cu privire la acuzatiile formulate de Cristian David, a fost convingatoare: „In prima varianta a caietului de sarcini, firmele trebuiau sa fi executat cel putin 45 de kilometri de autostrada, lucru care era incorect, deoarece påna in momentul respectiv, in caietele de sarcini se facea referire nu la kilometri, ci la cantitatea de

asfalt turnata. In momentul organizarii licitatiei, Romånia avea realizati 180 de kilometri de autostrada, iar includerea unei astfel de conditii ar fi insemnat ca la licitatii sa participe doar firme straine. In caietul de sarcini s-a adaugat conditia ca firma participanta sa fi turnat 700.000 de metri cubi de asfalt.

Cum autostrazile nu sunt decat niste drumuri nationale lipite, nu vad de ce cineva care a lucrat bine pe astfel de sosele sa nu poata face acelasi lucru si pentru autostrazi“.

|n septembrie 2006, un consortiu compus din firmele Spedition UMB – PA&Co – Euro Construct Trading 98 – Com-Axa a castigat licitatia pentru realizarea primului tronson din autostrada Bucuresti-Brasov, contra sumei de 200 milioane de euro. Este vorba despre portiunea cuprinsa intre Moara Vlasiei si Ploiesti.

Firmele castigatoare apartin lui Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB si Com-Axa), Costel Casuneanu (PA&CO International) si Dan Besciu/Sorin Vulpescu (Euro Construct Trading ’98). Ultimii doi, Besciu si Vulpescu, sunt patronii cunoscutului restaurant bucurestean, des vizitat de presedintele Basescu, „Golden-Blitz“.

Spedition UMB, firma de casa a PSD

Grupul de firme al lui Dorinel Umbrarescu este constituit din 21 de societati, majoritatea (16) fiind detinute impreuna cu sotia sa, Mirela Umbrarescu. |n ordinea profiturilor inregistrate in perioada 1999-2005, primul loc este ocupat de societatea Spedition UMB SRL, infiintata in 1997, cu obiectul de activitate transporturi rutiere de marfuri si cu sediul in Calea Marasesti nr. 145, din Bacau.

De mentionat ca sediul initial al tuturor firmelor lui Umbrarescu a fost localitatea bacauana Podu Turcului si, abia din 2006, sediul celor mai importante dintre firmele grupului a fost mutat in Bacau.

Spedition UMB, principala firma a grupului, a avut in perioada 1999-2005 un profit net de peste 49,2 milioane de euro, bani castigati de pe urma contractelor incheiate cu statul pentru constructia unor drumuri nationale, reabilitarea sau deszapezirea acestora.

De la un profit de 66,6 euro in 1999, firma a obtinut in 2000 un profit net de 1,1 milioane de euro, iar in 2001, primul an al guvernarii PSD, un profit net de aproape opt ori mai mare, adica de 8,6 milioane de euro. |n 2002, profitul a fost de 7,2 milioane de euro, in 2003 de 12,1 milioane euro, iar in 2004 de 15 milioane euro.

|n 2005, dupa venirea la putere a Aliantei D.A., profitul Spedition UMB s-a redus la 5,3 milioane de euro. Evolutia profiturilor pentru firma-regina a lui Umbrarescu a fost insotita de cifre de afaceri imense pentru o firma aproape necunoscuta in domeniul in care avea sa fie consacrata dupa 2001.

Afacerile derulate de Spedition UMB, in perioada 1999-2005, s-au ridicat la peste 11.054 miliarde lei vechi, adica la peste 307 milioane de euro, ceea ce reprezinta jumatate din totalul businessului grupului de firme al lui Umbrarescu. |n 1999, cifra de afaceri a fost de 78,8 miliarde lei (4,8 milioane euro) si aproape s-a dublat in 2000, ajungand la 147 miliarde de lei (7,4 milioane euro).

|n 2001, cu 205 angajati, firma a a avut o cifra de afaceri de 570,5 miliarde lei (22 milioane euro) pentru ca, ulterior, valorile sa creasca exponential: 1.118 miliarde lei vechi (35,7 mil. euro) in 2002, 2.577 miliarde lei vechi (68,6 mil. euro) in 2003 si 4.165 miliarde lei vechi (102,7 mil. euro) in 2004.

Tot in 2004, datorita apogeului la care au ajuns afacerile societatii, numarul de angajati se ridica la 432. |n 2005 insa, cifra de afaceri a Spedition UMB s-a injumatatit, ajungand la 2.398 miliarde lei (66,1 mil. euro), iar numarul angajatilor a scazut de aproape zece ori.

De la volanul tractorului, la afaceri de milioane

Conform propriilor sale declaratii, dupa 1990, si-a inceput afacerile in domeniul transporturilor, cu bani imprumutati de la o cunostinta din Germania. „Primii bani i-am luat cu imprumut de la o doamna care traia in Germania, mama unui fin de-al meu, medic stomatolog. Asa am inceput, cu 28.000 de marci, si mi-am luat doua camioane cu care m-am apucat de transport international.

Am castigat, i-am dat banii inapoi doamnei, am mai imprumutat altii si am mai luat alte camioane. Iar tot ce castigam investeam mai departe. Si, uite-asa, am ajuns la o suta si ceva de camioane. Acum am 300 sau 400“, declara el in urma cu doi ani pentru un cotidian central.

Debutul in afaceri a fost insotit, fireste, si de credite luate de la banci precum Banca Agricola, Bancorex, dar si de la fostul FPP II Moldova, pe vremea in care presedinte al Fondului era Corneliu Iacobov. Referitor la banii luati de la FPP II Moldova, Umbrarescu a fost chiar vizitat de politie.

„A venit politia in control, au venit toti atunci cand a fost scandalul si el (Corneliu Iacobov- n.r.) a fugit. Eu le-am pus dosarul pe masa, mi s-au acordat 400.000 de dolari pe care i-am returnat cu o dobanda de 18% si comisionul care a fost“ – a declarat Umbrarescu.

Pana in 2000, afacerile sale erau cunoscute la nivel local atat in domeniul transporturilor de marfuri, cat si in cel al lucrarilor de asfaltare a unor drumuri. Politic, el a fost integrat in asa-zisul „clan“ de la Bacau, coordonat de Viorel Hrebenciuc si de fratii Sechelariu.

Conform presei centrale, Corneliu Iacubov ar fi declarat, in 1999, ca, impreuna cu Umbrarescu, ar fi primit sarcina de la partid „sa cumpere biroul parlamentar al PDSR (predecesorul PSD – n.r.) de pe strada Mihai Viteazul, al lui Viorel Hrebenciuc“.

Tot presa a acreditat ideea ca Dorinel Umbrarescu ar fi ruda prin alianta cu Dumitru Sechelariu, primarul de atunci al Bacaului, numai ca omul de afaceri a negat constant aceasta alianta.

Dincolo de legaturile sale mai mult sau mai putin vizibile cu PDSR/PSD, este mai presus de orice indoiala faptul ca, in planul afacerilor, el s-a bucurat de o atentie speciala din partea liderilor locali sau centrali ai partidului lui Hrebenciuc.

Presa a dezvaluit, de-a lungul anilor, zecile de contracte obtinute pe banda rulanta atat de la Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi Nationale din Romania (CNADNR), cat si de la autoritatile locale, in domeniul infrastructurii rutiere, al constructiilor si reparatiilor de drumuri, precum si al intretinerii acestora pe timpul iernii.

Conform datelor publice, in perioada 2001-2004, numai prin firma Spedition UMB, Umbrarescu a beneficiat de contracte de la CNADNR in valoare de aproximativ 340 milioane de euro.

Astfel, in 2001, a obtinut trei contracte in valoare totala de 163 miliarde lei (6,2 milioane euro) de la Directia de Drumuri Iasi, in 2002 a castigat 24 de contracte in valoare de 1.992 miliarde lei vechi (63,7 milioane euro), in 2003 zece contracte in valoare de 6.025 miliarde lei vechi (160,4 milioane euro), iar in 2004 contracte de 4.436 de miliarde lei vechi (109,4 milioane euro).

|n urma unui control declansat in 2005, la CNADNR s-a descoperit un deficit de 4.300 miliarde lei vechi si nereguli in atribuirea contractelor publice. Desi s-a anuntat o ancheta serioasa pe aceasta tema, rezultatele nu au fost date publicitatii.

S-a spus totusi ca numai pentru deszapezirea drumurilor din iarna 2004-2005, firmele lui Umbrarescu (Spedition UMB si Drum Invest) au castigat, in noiembrie si decembrie 2004, contracte in valoare de 1.311 miliarde lei vechi.

Explicatia pentru obtinerea acestor contracte nu are legatura, conform lui Dorinel Umbrarescu, cu protectia pe care ar fi primit-o din partea vreunei formatiuni politice, ea tinand mai degraba de preturile mici ofertate de omul de afaceri bacauan, motiv pentru care poate castiga orice licitatie la care participa.

Pe de alta parte, preturile mici pe care si le permite tin de specificul organizarii interne din grupul sau de firme.

„Motivele pentru care Spedition UMB practica preturi foarte atractive pentru piata romaneasca tin de faptul ca intregul proces tehnologic destinat constructiei de drumuri este realizat in cadrul firmei: de la transport – activitate care inseamna un procentaj de 40%-50%, continuand cu producerea de emulsie, productia de mixtura asfaltica si, in final, asternerea acesteia.

Nu in ultimul rand, un element-cheie al preturilor mici este faptul ca utilajele sunt reparate in service-ul propriu al companiei. Aceasta inseamna economie de timp si, mai ales, de bani, costurile fiind de cinci ori mai mici decat daca reparatiile s-ar face la reprezentanta firmei de la care s-a achizitionat utilajul respectiv“, a declarat Umbrarescu.

Vizita lui Schreder i-a adus 500.000 de euro

Pe langa contractele obtinute in urma unor licitatii, Umbrarescu a beneficiat si de numeroase businessuri prin incredintare directa. De notorietate sunt cele de la Ceanu Mare si Mihailesti.

|n august 2001, vizita cancelarului german Gerhard Schreoder in comuna clujeana Ceanu Mare, locul unde este inmormantat tatal acestuia, a determinat Guvernul Romaniei sa decida alocarea a 51 miliarde lei vechi pentru reabilitarea drumului judetean Campia Turzii – Ceanu Mare (DN1 si DN15), precum si pentru alte lucrari in comunele Viisoara, Ceanu Mare si municipiul Turda.

Firmele alese pentru aceasta lucrare au fost Regia Autonoma Drumuri Judetene (RADJ) Cluj, Regia Autonoma a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca si Spedition UMB SRL, firma lui Dorinel Umbrarescu.

Conform informatiilor care s-au vehiculat la acea vreme, comanda initiala a fost transmisa, de conducerea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, firmei Spedition UMB, ulterior convenindu-se ca la efectuarea lucrarilor sa participe si cele doua companii de stat din Cluj.

Astfel, pentru cei sapte kilometri de drum executat in perioada 27 august – 6 septembrie 2001, firma lui Umbrarescu a incasat 14 miliarde lei vechi (aproape 540.000 de euro).

O alta lucrare celebra, atribuita prin incredintare directa firmei lui Umbrarescu, este refacerea soselei (DE 85) distruse de explozia de la Mihailesti-Buzau, din mai 2004.

Promptitudinea cu care s-a actionat atunci a fost de un cinism iesit din comun, in conditiile in care lucrarile de astupare a craterului provocat de explozie au inceput inainte de a fi adunate toate ramasitele victimelor ucise.

OLAF pune punctul

pe „i“, dar fara folos

Numele lui Umbrarescu a fost vehiculat si intr-o sesizare primita de Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) din cadrul Uniunii Europene, document trimis in anul 2003, spre verificare, corpului de control al premierului Adrian Nastase.

Conform documentului, printre persoanele presupuse corupte si care ar avea sub control mai multe investitii publice se afla si Dorinel Umbrarescu, alaturi de potentatii PSD din Bacau.

„Se presupune ca, datorita unei relatii stranse cu autoritatile publice romane, un numar de cateva personaje corupte ar tine sub control strict un numar de investitii publice, unele sprijinite de catre Comisia Europeana prin programele SAPARD, PHARE si RICOP, altele de catre finantari/donatii din partea FMI sau a Bancii Mondiale.

Desi menite beneficiului public, tinta reala a acestor investitii ar fi aceea de a «imbogati prietenii», adica acele companii dispuse sa plateasca un comision autoritatilor publice implicate. Fiecare companie care doreste sa supravietuiasca in arena afacerilor trebuie sa plateasca mita.

Proiectele esentiale si necesare au fost, in mod regulat, ignorate, iar cele inutile au fost privilegiate. Mai mult decat atat, pentru a servi mai bine interesele „prietenilor“, costurile au fost, in mod constant si artificial, umflate.

(…) Personaje corupte care se banuieste a fi: Viorel Hrebenciuc, fost prefect de Bacau, privit ca un «foarte apropiat» al presedintelui Romaniei si «regizor» al afacerilor aflate in derulare, Sergiu Sechelariu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si proprietar al renumitei companii Conimpuls, Dumitru Sechelariu, primar al Bacaului din 1996 si frate al lui

Sergiu Sechelariu, privit ca proprietar al intregului Bacau si al imprejurimilor (…), Corneliu Iacobov, un magnat aflat in stransa legatura cu personajele mentionate mai sus, care se presupune ca ar fi condus finantarea campaniei PSD din anul 2000 (…), Dorinel Umbrarescu, un om de afaceri aflat in stransa legatura cu familia Sechelariu, care controleaza «de facto», prin intermediul catorva companii, intretinerea drumurilor in judetul Bacau“.

Reactia de atunci a autoritatilor a fost aceeasi pe care a avut-o, recent, Calin Popescu Tariceanu dupa dezvaluirea biletelului pe care l-a transmis presedintelui Basescu, in favoarea lui Dinu Patriciu. Nu e coruptie, nu se poate dovedi etc., etc.

„Sunt niste afirmatii care nu au nicio relevanta“, a declarat, atunci, Victor Ponta, seful corpului de control al premierului Adrian Nastase. Sesizarea OLAF a ramas, astfel, fara ecou in randul autoritatilor romane. Ulterior, presa a fost cea care a dezvaluit regimul preferential al fondurilor bugetare alocate zonelor controlate de Miron Mitrea si Sergiu Sechelariu.

Pe segmentul infrastructurii rutiere, aflate in subordinea celor doi demnitari PSD, au iesit astfel la lumina sume considerabile, dirijate pentru clientela politica, redusa la cei doi rasfatati ai asfaltului, Dorinel Umbrarescu si Costel Casuneanu.

Numai in 2001-2004, spre Bacau au fost dirijate peste 500 miliarde lei pentru refacerea drumurilor judetene si nationale, de trei ori mai mult decat in Prahova, judetul cu cel mai intens trafic.

Dupa ce presa a dezvaluit alocarea preferentiala a fondurilor pentru judetele Bacau (fieful lui Sechelariu) si Vrancea (Miron Mitrea), Sergiu Sechelariu si-a recunoscut public „fapta“ si, ulterior, a fost obligat sa demisioneze.

Afaceri ratate: Antibiotice si Nicolina

O afacere ratata de Umbrarescu, in 2002, a fost incercarea de preluare a fabricii Antibiotice Iasi, cel mai mare producator de antibiotice din Romania.

|n aprilie 2002, prin societatea „Drum Invest“, Dorinel Umbrarescu a participat la cursa pentru preluarea societatii iesene, alaturi de firme de prestigiu precum Sanavita – Germania, care a participat in tandem cu Romferchim Bucuresti, si Phoenix Pharm Bucuresti.

Din motive stiute doar de Ovidiu Musetescu, seful de atunci al APAPS (astazi, AVAS), singura firma care a depus oferta pentru preluarea Antibiotice a fost cea din Podu Turcului, Drum Invest.

Culisele procesului de privatizare au fost dezvaluite in presa, si vanzarea cu dedicatie a producatorului roman de medicamente a fost, astfel, blocata. La fel s-a intamplat si in cazul privatizarii societatii iesene Nicolina, firma lui Umbrarescu, Spedition UMB, participanta la licitatie, fiind descalificata din prima etapa.

Evolutia profiturilor nete ale firmelor lui Umbrarescu (euro)

Nr.crt. Firma 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 TOTAL (euro)

1 Spedition UMB SRL (1997) 66,6 1.103.747 8.636.817 7.192.055 12.073.582 14.985.823 5.280.367 49.272.460

2 Drum Invest SRL (2000) – – 14,6 3.310.994 669.337 1.329.709 5.739.321 1.369.057 12.418.419

3 General Enterprise SRL (2002) 99 – 10.567 – 59 – 6

4 Pilomed SRL (2003) – 98 4.898 – 16.182

5 A & R SRL (2004) 2.421.759 2.421.759

6 Auto Rom SRL (2004) 404.780 404.780

7 Sped UMB SRL (2004) 103.487 103.487

8 Tehnostrade SRL (2004) 13.137.695 13.137.695

9 Com-Axa SRL (2002) – 251 10.526.362 4384194,1 4.255.727 19.166.283

10 Katena SRL (2002) -267 6.260.425,9 4.466.998,5 116.609 10.844.034

11 Enia-Com SRL (2003) – 157 717.736 4.718.137 5.435.873

12 Daril-Com SRL (2003) – 157 2.262.675 2.926.518 5.189.194

13 Tex-Com SRL (2003) – 157 1.140.344 3.821.017 4.961.362

14 Galluci SRL (1992) – 29 200 162 7.635.235 998.423 – 174.235 8.807.894

15 Alpera SRL (2003) 1.929 4.070 527 6.527

16 General Construct SRL (2004) 101.098,2 101.098

17 Romanian Leasing SRL (2002) 6165,8 21.822 37.858 38.240 104.087

18 Construct D&M SRL (2000) – 15 3.196.369 3.959 1.209.216 4.238.424 181.508,5 8.829.479,1

19 Autostyle SA (2001) 22 91.005 24.152 62.370 41.813 219.340

20 Branco SA (2002) – 227 – 4 – 3

21 Drumuri SRL (1998)*

(din 2004 a fost preluata

de Umbrarescu) 48.077* 281.866* 268.187* 118.690* 1678* 1.191.796 51.648 1.243.445

TOTAL (euro) 66,6 1.103.748 15.144.180 15.597.758 32.445.624 39.231.613 39.143.929 142.666.920

* profituri incasate de CJ Bacau

Nota: Calculele au fost efectuate la cursul mediu anual al euro in raport cu leul