Bebelușii sub un an nu au voie miere din cauza riscului de botulism! Ce alte alimente pot conține toxina care provoacă o boală extrem de periculoasă

În fiecare an, în spitalele din România ajung copii cu bolutism, iar sursele de infecție sunt diverse. Mierea este principalul aliment care conține bacteria Clostridium botulinum, cea care provoacă botulismul infantil. Dar nu este singurul. Care sunt alimentele de care trebuie să ferim copiii și cum se manifestă botulismul infantil explicăm în detaliu.

Pericolul din miere și produsele care o conțin

Bebelușii până la un an nu ar trebui să primească miere sau produse alimentare care conțin miere, cum ar fi biscuiți cu miere. În urma ingerării acestui aliment, ei pot dezvolta o boală care se numește botulism infantil. Botulismul este o boală cauzată de o toxină din bacteriile Clostridium botulinum, care trăiesc în sol și în praf. Bacteriile pot ajunge pe suprafețe precum covoare și podele și, de asemenea, pot contamina mierea. Aceste bacterii sunt inofensive pentru copiii mai mari și pentru adulți. Sistemul lor digestiv matur poate muta toxinele prin corp înainte ca acestea să producă efecte. Botulismul infantil afectează de obicei copiii care au mai puțin de 6 luni. Dar toți bebelușii sunt expuși riscului până la vârsta de un an.

Botulismul uman este de mai multe tipuri. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există șapte forme distincte de toxină botulinică, tipurile de la A la G. Patru dintre acestea (tipurile A, B, E și rareori F) provoacă botulism uman. Tipurile C, D și E provoacă boli la alte mamifere, păsări și pești. În afară de botulismul infantil, mai există botulismul alimentar (care apare în urma consumului de alimente deja infectate în urma unei procesări necorespunzătoare), mai există botulismul rănilor (întâlnit la cei care se droghează injectându-și heroină în piele, nu în venă) și botulismul prin inhalație. Boala nu este contagioasă.

Botulism alimentar, al rănilor sau prin inhalare

Botulismul alimentar apare când Clostridium botulinum se dezvoltă și produce toxine în alimente înainte de consum. C. botulinum este o bacterie anaerobă, ceea ce înseamnă că se poate dezvolta numai în absența oxigenului. Dezvoltarea bacteriilor și formarea toxinelor apar în produse cu conținut scăzut de oxigen, în anumite condiții de temperatură la depozitare, dar și de parametri de conservare. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea în alimentele inadecvat conservate și/sau procesate, cum ar fi cele conservate acasă. Simptomele sunt gură uscată, vedere încețoșată sau dublă, dificultăți la înghițire sau vorbire, crampe la stomac, greață, vărsături, slăbiciune musculară, pleoape căzute, insuficiență respiratorie.

Botulismul infantilapare mai ales la sugarii cu vârsta sub șase luni. Spre deosebire de botulismul alimentar cauzat de ingestia toxinelor din alimente, botulismul infantil apare ca urmării ingerării de spori de C. botulinum, care germinează în bacterii care colonizează în intestin și eliberează toxine. La majoritatea adulților și copiilor mai mari de șase luni, acest lucru nu s-ar întâmpla, deoarece apărarea naturală din intestine împiedică germinarea și creșterea bacteriei. Femeile însărcinate pot consuma miere fără niciun pericol pentru bebelușul din burtică.

Botulismul rănilor este rar și apare atunci când sporii intră într-o rană deschisă și sunt capabili să se reproducă într-un mediu anaerob.

Botulismul prin inhalare este rar și nu apare în mod natural, de exemplu este asociat cu evenimente accidentale sau intenționate (cum ar fi bioterorismul).

Manifestările botulismul infantil

Indiferent de tipul de botulism, simptomele sunt asemănătoare, culminând cu paralizia musculară și insuficiența respiratorie.

Bebelușii cu botulism infantil prezintă următoarele simptome:

• constipație (adesea primul semn pe care îl observă părinții);
• letargie;
• hipotonie musculară a feței, care face ca fața lor să pară „plată” (pleoape căzute), care coboară spre gât și progresează în restul corpului;
• plânset slab;
• hipotonie musculară a brațelor, picioarelor și gâtului;
• probleme de respirație;
• probleme la înghițire, de unde apariția unui exces de salivă.

De asemenea, s-ar putea să nu se hrănească bine sau să nu se miște la fel de mult ca de obicei.

Simptomele apar, de obicei, între 18 și 36 de ore de la ingerarea bacteriei, deși se poate manifesta și după 6 ore. Uneori, botulismul nu se declanșează decât la 10 zile după expunere. La bebeluși, manifestările pot întârzia până la 14 zile. Bebelușul e letargic, nu are poftă de mâncare și este constipat.

Dacă cineva din familie are simptome de botulism, apelați imediat 112. Marea problemă este riscul detresei respiratorii, iar monitorizarea atentă este foarte importantă.

Diagnosticarea și tratamentul trebuie făcute rapid

Medicul îi va face un examen fizic și va căuta semnele botulismului – musculatură slăbită, plânset slab, sau pleoape căzute. Va întreba ce alimente a consumat. Va cere analize de sânge și de scaun pentru a confirma diagnosticul. Testele durează câteva zile însă, între timp, medicul va căuta să excludă alte cauze. Semnele botulismului coincid cu acelea are accidentului vascular cerebral sau cu cele ale sindromului Guillain-Barre, în care sistemul imunitar atacă nervii.

Bebelușii cu botulism infantil au nevoie de îngrijire într-un spital, de obicei în unitatea de terapie intensivă. Medicul va încerca să limiteze problemele pe care toxina le provoacă în corpul copilului. La sugari, botulismul se tratează cu imunoglobulină. Aceasta blochează acțiunile neurotoxinelor care circulă prin sânge. Tratamentul nu vindecă paraliziile apărute, dar oprește agravarea acestora.

Ce alte alimente, în afară de miere, pot cauza botulism infantil

Nu doar mierea poate provoca botulism copiilor. Bacilii botulinici se găsesc în mod normal în intestinul unor animale (rozătoare, porci, cai, pisici, câini, pești de apă dulce etc.) care elimină, prin fecale, cantități mari de germeni pe sol. Sporii sunt larg răspândiți pe sol, dar infectarea se poate produce și prin consumul de alimentele contaminate cu acest bacil botulinic când acestea nu sunt prelucrate suficient din punct de vedere termic.

Alte alimente care, consumate, pot provoca botulism:

• conservele alimentare, în special cele preparate acasă, insuficient sterilizate sau spălate: conservele de carne, pește, fructe și legume;carnea afumată, șunca, mezelurile, cârnații sau unele specii de pești preparați în casă;
• foarte rar, chiar și conservele din comerț, atunci când nu sunt suficient sterilizate.

Soluții pentru a preveni botulismul alimentar

O modalitate de a reduce riscul de botulism este de a nu da sugarilor miere sau orice alimente procesate care conțin miere înainte de vârsta de un an. Mierea este o sursă dovedită de bacterii.

Prevenirea botulismului alimentar se bazează pe bune practici în prepararea alimentelor (fierbere, sterilizare), dar și pe reguli sănătoase de igienă. Botulismul alimentar poate fi prevenit inactivând bacteria și sporii acesteia prin sterilizare termică. Formele vegetative ale bacteriilor pot fi distruse prin fierbere, dar sporii pot rămâne activi după fierbere chiar și timp de câteva ore. De asemenea, pasteurizarea termică comercială (produse pasteurizate ambalate în vid și produse afumate la cald) poate să nu fie suficientă pentru a ucide toți sporii. Sporii pot fi uciși prin tratamente la temperaturi foarte ridicate, cum ar fi conservarea comercială.

Cele cinci reguli esențiale pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare rămân valabile:

• 1. depozitați alimentele proaspete în locuri curate;
• 2. nu depozitați alimentele proaspete (crude) lângă cele preparate termic (fierte);
• 3. gătiți temeinic alimentele prin fierbere;
• 4. păstrați alimente la temperaturi sigure;
• 5. utilizați apă și materii prime din surse sigure.

Botulismul infantil este o urgență medicală. Dacă observați simptomele de mai sus, mergeți de urgență cu copilul la spital.