Financial Times: Germania renunță la austeritate fiscală și se împrumută cu 356 miliarde de euro pentru a salva economia de impactul pandemiei de coronavirus

Germania va abandona cei şase ani de austeritate fiscală cu un buget expansionist, menit să salveze economia ţării de efectele crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), se arată într-un articol apărut sâmbătă în publicaţia britanică Financial Times (FT), notează Agerpres. Măsura vine să protejeze miile de afaceri de falimentul iminent.

Cabinetul cancelarului Angela Merkel se întâlneşte luni pentru a aproba noi împrumuturi, în valoare de 356 de miliarde de euro, echivalentul a aproape 10% din PIB-ul Germaniei, marcând o nouă eră în politica fiscală şi o desprindere radicală de îndelungata aversiune faţă de datorii a Berlinului, notează Agerpres, citând Financial Times.

Măsura reflectă sporirea temerilor în cercurile guvernamentale privind impactul profund al epidemiei asupra celei mai mari economii europene, în condiţiile în care marile firme industriale opresc producţia, sectorul serviciilor este profund afectat iar activitatea economică este pe cale de dispariţie.

Ministerele iau în considerare planuri ce prevăd un buget suplimentar de 156 de miliarde de euro pentru 2020, inclusiv un fond de 50 miliarde de euro pentru a sprijini micile afaceri şi lucrătorii care desfăşoară activităţi independente, ameninţaţi cu falimentul din cauza crizei provocate de pandemie.

De asemenea, urmează să fie aprobat un fond de stabilizare a economiei, de 100 de miliarde de euro, care va fi folosit pentru preluarea unor participaţii în companiile afectate de criză, deschizând calea pentru o intervenţie radicală a statului în funcţionarea economiei de piaţă, au declarat pentru FT surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În plus, banca germană de stat KfW va avea la dispoziţie 100 de miliarde de euro pentru a acorda credite firmelor care se confruntă cu dificultăţi.

Aşa cum statul a ajutat băncile după criza financiară, „noi suntem acum pregătiţi să furnizăm capital economiei reale”. Statul trebuie să ajute companiile şi angajaţii care dintr-o dată au rămas fără activitate”, a afirmat ministrul de Finanţe, Olaf Scholz, la postul german de radio.

Deciziile autorităţilor de la Berlin reprezintă o intervenţie extraordinară a statului în sectorul privat. „Nu vom permite o vânzare pe nimic a participaţiilor la companiile industriale şi economice din Germania. Nu trebuie să existe tabu-uri. Trebuie să fie posibil ajutorul temporar de stat pentru o perioadă limitată, inclusiv preluări şi achiziţionarea unor participaţii”, a declara ministrul Economiei, Peter Altmaier.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

Majorarea semnificativă a cheltuielilor marchează renunţarea la politica „schwarze Null” („black zero”), prin care de ani de zile Germania are un buget echilibrat, nu face noi împrumuturi iar de şase ani raportează excedente.

Această politică a fost din ce în ce mai criticată în ultimele luni, economişti importanţi din Germania şi din afară cerând Guvernului să profite de ratele scăzute ale dobânzilor pentru a-şi asuma noi datorii şi a investi în infrastructura Germaniei.

Dar această politică pare acum de domeniul trecutului, după ce în 11 martie cancelarul Angela Merkel declara: „Vom face tot ce este necesar. Şi nu ne vom întreba în fiecare zi ce înseamnă asta pentru deficitul nostru”.

Scholz a apărat politica bugetului echilibrat din ultimii ani, care a dus la scăderea datoriei Germaniei sub limita UE de 60% din PIB, în timp ce nivelul datoriei Franţei este de 98,9% din PIB iar al Italiei de 134,8% din PIB.