Coronavirus în România: Harta testelor COVID-19 prelucrate, județ cu județ

La trei luni de la primul caz de coronavirus înregistrat, România se pregătește să înceapă, în iunie, testarea pentru anticorpi a populațieipentru a stabili cât de răspândită a fost, în realitate, epidemia. Până acum în țara noastră s-au realizat aproape jumătate de milion de teste moleculare prin metoda Real Time RT-PCR.

Astfel, România a prelucrat, la mia de locuitori, aproape de două ori mai multe teste pentru COVID-19 decât Bulgaria și Franța și de peste două ori mai puține decât Spania sau Germania. Potrivit datelor centralizate la 29 mai, țara noastră procesase 21 de teste la mia de locuitori, în vreme ce Bulgaria prelucrase 11 la mia de locuitori, Franța 12,7, iar Ungaria 19. Spania și Germania prelucraseră 47,1 de teste la mia de locuitori. Testele realizate în România sunt aproape sau de trei ori mai puține decât în Italia (63), Estonia (62,3) sau Letonia (57,3)*.

Potrivit datelor oficiale consultate de HotNews.ro, până vineri, 33 de județe și Municipiul București raportaseră efectuarea a 421.451 de teste. Argeș, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți și Vâlcea nu au raportat niciun test efectuat, cel mai probabil probele fiind procesate în centre regionale. Pe regiuni de dezvoltare, la mia de locuitori au fost efectuate, potrivit raportărilor oficiale, 4,7 în Sud Vest, 7,6 în Sud Est, 15,4 în Vest, 19 în Nord Est, 22 în Centru și 25 în Nord-Vest.

În regiunea Sud care are o populație de peste 3 milioane au fost raportate puțin peste 1.700 de teste, cel mai probabil probele fiind prelucrate, în mare parte în București, care a raportat aproape 160.000 de teste. Ilfovul are și el peste 20.000. În total, în Macroregiunea 3, care cuprinde regiunea de dezvoltare Sud și București-Ilfov au fost raportate 33 de teste la mia de locuitori.

De precizat, că numărul de teste nu corespunde numărului de persoane testate. În medie, pentru o persoană confirmată cu coronavirus se efectuează trei teste.

Mai jos, numărul de teste prelucrate, raportate de județe:

CITEȘTE ȘI:

Traian Mihăescu: COVID-19: “Testați, Testați, Testați!” – dar si raționați!

Cine este testat în România

România se testează pentru coronavirus cazurile suspecte, incluzând infecțiile respiratorii acute

1) Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel putin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respiratiei (creșterea frecvenței respiratorii) SI fara o alta etiologie care sa explice pe deplin tabloul clinic ȘI cu istoric de calatorie sau sedere intr-o tara/regiune cu transmitere comunitara, in perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
SAU

2) Pacient cu infectie respiratorie acuta SI care s-a aflat in contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 care in perioada de 14 zile anterioare datei debutului
SAU

3) Pacient cu pneumonie fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic
SAU

4) Pacient cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febra ȘI tuse ȘI scurtarea respiratiei (creșterea frecvenței respiratorii) ȘI care necesită spitalizare peste noapte)) ȘI fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.

De asemenea, pacienții oncologici care fac chimioterapie, cei care fac hemodializă și personalul din căminele de bătrâni sunt testați pentru coronavirus.

În acest moment, metoda recomandată pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2 este detecția ARN viral prin Real-Time RT-PCR.

Testele serologice evidențiază anticorpii specifici SARS-CoV-2 de tip IgM si IgG. Prezența anticorpilor specifici de tip IgM sau titrul de anticorpi specifici tip IgG din faza de covalescență de ≥4 ori mai mare comparativ cu titrul identificat în faza acută pot fi utilizate drept criteriu de diagnostic pentru pacienții suspecți de infecție SARS-CoV-2 cu rezultate negative la testele de detecție a acizilor nucleici virali, potrivit Comisiei de Microbiologie Medicală a Ministreului Sănătății.

Detecția anticorpilor specifici anti SARS CoV2 de tip IgM (suportul răspunsului imun primar) va permite evidențierea infecțiilor acute, însă cu un interval timp de latență (minim 7 zile postinfecție), față de detecția acidului nucleic viral.

Testele serologice trebuie realizate numai cu teste validate, cu sensibilitate și specificitate foarte ridicată, care să limiteze rezultatele fals negative și fals pozitive.

Testele serologice vor avea relevanță în special post-epidemic pentru evaluarea seroprevalenței infecției în populația generală (IgG) și a infecțiilor asimptomatice, ca și pentru evaluarea persistenței imunității postinfecție naturală. În context pandemic, testele serologice s-ar putea utiliza la externarea pacienților considerați vindecați, eventual după autoizolare/carantinare, în paralel cu testele de detecție ale ARN viral, testare care ar completa profilul epidemiologic, detectând seroconversia în paralel cu clearence-ul viral, se mai arată în document.

Înlocuirea testelor de diagnostic molecular cu teste rapide de detecție a anticorpilor nu este recomandată, deoarece un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță la pacienți infectați datorită apariției tardive a seroconversiei. De asemenea, testele pozitive care indică prezența IgM ar trebui confirmate cu testele de RT-PCR; un test IgM pozitiv poate apare și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și limitarea transmiterii.

* Date agregate pe github.com,

Coronavirus în România: Harta testelor COVID-19 prelucrate, județ cu județ

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”