Protestele împotriva măștilor: În spatele argumentelor, multe informații false

Prea poroase pentru a reține virusului sau, dimpotrivă, susceptibile să asfixieze purtătorii: aceste teorii servesc adeseori drept argumente în protestele „anti-măști”, în special în Europa, deși sunt contrazise de oamenii de știință din lumea întreagă, scrie AFP.

Măștile provoacă lipsă de oxigen și prea mult CO2: FALS

Ideea falsă a unei „hipoxii” – atunci când nivelul de oxigen devine periculos de scăzut – care ar fi provocată de mască este cea mai răspândită. Unele postări de pe rețelele sociale afirmă chiar că măștile pot ucide.

Numeroși medici afirmă însă că măștile nu provoacă o insuficiență de oxigen.

„Masca nu este un circuit închis, ea permite trecerea oxigenului”, subliniază spre exemplu Pr Yves Coppieters, medic epidemiolog și profesor de sănătate publică la Universitatea liberă din Bruxelles (ULB).

Masca poate în schimb să genereze „o senzație de disconfort care provoacă impresia de sufocare, dar este de ordin psihologic. Dar, în cazul unei persoane sănătoase, ea nu împiedică câtuși de puțin desfășurarea normală a activităților zilnice”, adaugă el.

Corolar – ideea, și ea eronată, că inspirăm în mod periculos propriul CO2 este și ea foarte populară. Dar, așa cum am văzut, masca nu este ermetică și lasă aerul să circule.

„O mască nu este un circuit închis. Aproape tot aerul expirat scapă din mască deci nu veți respira propriul CO2”, argumentează și Shane Shapera, director al programului pentru boli pulmonare la spitalul public din Toronto (Canada).

Măștile, „cuib” de bacterii, ciuperci, mucegai: FALS

„Infecțiile fungice grave sunt rare”, arată Françoise Dromer, directorul unității de Micologie moleculară și al Centrului național de referință pentru Micoze invazive la Institutul Pasteur. „În condițiile de utilizare recomandate, nu există nicio modalitate de dezvoltare de ciuperci în interiorul unei măști”, asigură ea.

„Pentru ca o mască să prindă mucegai ar trebui lăsată, spre exemplu, umedă într-o cameră plină de mucegai sau într-un compost, timp de mai multe săptămâni”, spune ea, reamintind că o mască trebuie schimbată la 4 ore.

Cum „oamenii au bacterii normale în gură și în fosele nazale”, „când vorbim expulzăm picături de salivă. Pot exista ciuperci sau bacterii care rămân în mască”, explică și Daniel Pahua, profesor de sănătate publică la Universitatea națională autonomă din Mexic (Unam).

Dar, „majoritatea acestor agenți nu provoacă boli, pentru că sunt bacterii pe care le avem deja în gură”, spune ea.

Măștile permit trecerea virusului: FALS

Teoria potrivit căreia măștile permit trecerea virusului este și ea foarte populară, adeseori însoțită de ideea că țesătura măștii este prea mare pentru virus.

Pe de o parte, „mărimea particulei virale nu este pertinentă. Cea care contează este mărimea picăturilor de salivă care conțin virusul”, iar aceste picături sunt în majoritate reținute de măști, spune Dr Julian Leibowitz, profesor de imunologie microbiană la Texas A&M University.

Pe de altă parte, masca chirurgicală nu funcționează ca o sită ci filtrează după ale principii fizice (efect de inerție, captură electrostatică etc…) pentru a împiedica la maximum trecerea picăturilor de salivă, potrivit lui Jean-Michel Courty, profesor de fizică la Sorbona și cercetător la laboratorul Kastler Brossel.

Potrivit normelor ministerului francez al Sănătății, măștile vândute publicului trebuie să filtreze minim 70% din particule.

Iar „măștile nu au nevoie să fie eficiente 100% pentru a avea un rol semnificativ în încetinirea epidemiei”, subliniază virusologul Benjamin Neuman, de la Texas A&M University.

OMS consideră purtatul măștii o măsură eficientă pentru a limita propagarea virusului, alături de distanțarea socială și de spălatul mâinilor. Purtatul măștilor este cu atât mai eficient cu cât este utilizat la scară masivă, deoarece persoanele care le poartă se protejează astfel reciproc.