Coronavirus: Cercetătorii au descoperit mecanismul ce provoacă sindromul inflamator la copiii bolnavi de COVID-19, similar bolii Kawasaki
Cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu, de la Vatican, au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, deschzând astfel calea unui diagnostic precoce cu teste specifice şi unui tratament, relatează luni EFE și Agerpres.
Studiul realizat la Bambino Gesu, în colaborare cu Karolinska Institutet din Stockholm, a detectat diferenţe imunologice între ambele maladii, iar rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică CELL.
La începutul pandemiei de SARS-Cov2 copiii păreau practic imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică, MIS-C (Multisystem Inflammatory Syndrome in Children), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.
Acest simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită sistemică şi COVID-19. Studiul observă că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile. De exemplu, interleukina-17A inhibitor, foarte mare la copiii cu Kawasaki, nu creştea la pacienţii cu COVID, care dezvoltau în schimb prezenţa de anticorpi.
S-au observat şi diferenţe din punct de vedere celular. Astfel, copiii cu coronavirus dezvoltă „un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată, comparativ cu copiii care au boala Kawasaki”, o alterare ce constituie baza inflamării şi producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii.
Aceste rezultate facilitează detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu COVID-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi.
„Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe”, a declarat Paolo Palma, responsabil al studiului.
Rezultatele evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor – Anakinra şi Cortizon – în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară. Este în schimb contraindicat tratamentul cu tocilizumab şi cu medicamente anti-TNF (împotriva factorului de necroză tumorală).
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro