Ce ne-a învățat Covid-19 despre spitalele Europei

În condițiile în care Europa se pregătește de noi măsuri restrictive pentru a ține sub control răspândirea variantei Omicron a coronavirusului, în mai multe țări bătălia este din nou dusă în spitale. Deși datele preliminare arată că noua tulpină are o morbiditate redusă în comparație cu tulpinile anterioare ale virusului, rămâne constant obiectivul de a împiedica o presiune excesivă asupra sistemului de sănătate care ar duce inevitabil la decese, scriu grecii de la Naftemporiki.

Capacitatea de a menține în parametri normali funcționarea serviciilor de sănătate „a fost realizată în mod inegal între țări”, a arătat un raport realizat luna trecută de Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Unele state au dat dovadă de „inventivitate și capacitate de absorbție, adaptare și transformare în fața șocului”. Dar această „poveste a speranței” a fost contrabalansată de „o poveste a disperării, care dezvăluie o subfinanțare cronică a sistemelor de sănătate, care se manifestă prin lipsuri în acoperirea cu servicii de sănătate, deficit de forță de muncă, sisteme de informații deficitare în domeniul sănătății și multe alte slăbiciuni”, se arată în raport.

Unele țări europene au început cu resurse mai bune decât altele. Germania și Austria, de exemplu, au intrat în pandemie cu mai multe paturi de terapie intensivă raportat la populația lor decât alte țări. Potrivit OCDE, Germania are 28,2 paturi de spital la 100.000 de locuitori, iar Austria 21,8 față de media europeană de 14,1.

O economie europeană majoră care a fost puternic lovită de coronavirus este Franța, unde sistemul de sănătate, potrivit oficialilor din domeniul sănătății, este subfinanțat și prost gestionat de decenii. Franța se află în mijlocul unei noi explozii a Covid-19, chiar înainte ca impactul deplin al variantei Omicron să se facă simțit crescând presiunea asupra sistemului de sănătate și a oamenilor care lucrează în el.

În Franța, creșterea infecțiilor cu Covid-19, combinată cu deficitul de personal, a forțat 7 din cele 13 regiuni să activeze planuri de urgență pentru spitale, ceea ce le-a permis să amâne intervențiile, să solicite ajutor sectorului privat și să anuleze concediile pentru personal.

Cazurile din spitale cresc constant de la sfârșitul lunii noiembrie, ajungându-se chiar și la 7.000 de noi internări pe săptămână, un număr care, datorită vaccinării extinse, rămâne totuși mai mic decât cele 10.000 până la 15.000 de internări pe săptămână înregistrate în valuri anterioare. Însă oficialii guvernamentali au avertizat că sistemele de sănătate vor continua să fie copleșite de pacienți în următoarele săptămâni, cu excepția cazului în care se dovedește că Omicron provoacă o boală mai ușoară decât se aștepta.

Franța nu este departe de a se confrunta cu o criză a forței de muncă în domeniul sanitar. Un studiu realizat de Federația Spitalelor Franceze, care a chestionat 330 de instituții la nivel național în luna noiembrie, a constatat că 6% dintre paturi erau indisponibile din cauza lipsei de personal, în timp ce circa 5% din posturile de asistenți erau vacante.

De menționat că Franța a încercat să-și susțină sistemul de sănătate și să corecteze problemele generate de primul val de Covid. Cu toate acestea, potrivit criticilor, reforma nu merge suficient de bine. Înainte de reformă, asistenții medicali francezi câștigau mai puțin decât salariul mediu național, iar salariile lor se situa pe locul 22 din cele 33 de țări din OCDE. Noul plan le oferă o creștere de 183 de euro pe lună.

Probleme similare au apărut și în Germania. Potrivit unui sondaj din 2021 al Institutului Spitalelor Germane (DKI), aproximativ 72% dintre respondenți au declarat că au mai puțin personal de terapie intensivă decât anul trecut din cauza demisiilor, schimbărilor de la locul de muncă sau a tăierilor de ore de muncă. Aproape 90% dintre spitale au raportat că nu toate paturile lor de terapie intensivă ar putea fi pe deplin funcționale.

Dr. Natasha Azzopardi-Muscat, un înalt oficial al OMS care investighează sistemele de sănătate din Europa, a susținut că deficitul de personal este problema predominantă pentru serviciile de sănătate aflate sub o presiune puternică.

Organizațiile profesionale au început să raporteze rate mai mari de depresie, stres și insomnie în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății. Un sondaj recent realizat de Asociația Irlandeză a Asistenților Medicali și a Moașelor (INMO) a constatat că aproape două treimi dintre respondenți au avut grijă de pacienți care au murit din cauza Covid-19 și 85% au considerat că experiența a avut un impact psihologic negativ asupra lor.

„Este surprinzător că 97% cred că (experiența Covid) a avut un impact negativ asupra colegilor lor, deoarece i-au văzut chinuindu-se zi de zi”, a spus Siobhan de Paor, un oficial INMO. Impactul începe să se simtă în primele linii, unde a fost nevoie să se renunțe la unele paturi din cauza lipsei de personal, în special în zonele rurale din Irlanda, a adăugat el. (Rador)