​VIDEO INTERVIU Mira Feticu, autoarea unui bestseller în Olanda în care tratează "jaful secolului", furtul tablourilor din Rotterdam. Cum văd olandezii literatura română și pe români? Păi, nu prea știu nimic…

​Mira Feticu este o tânără scriitoare româncă de limba olandeză care s-a născut la Breaza, în 1973. A debutat în proza din țară în 2001 cu volumul de proză scurtă, „Femei cu veveriţe“. În 2005 s-a căsătorit cu un olandez care a studiat literele în România și s-a mutat în Olanda.

Scrie direct în olandeză, este la a treia carte publicată în țara lalelelor, iar ultimul roman,Tascha, a devenit rapid un bestseller. Asta poate si fiindcă are drept subiect „jaful secolului”,furtul făcut de doi români în 2012al unor tablouri în valoare de 18 milioane de euro din Muzeul de Artă din Rotterdam. Tablouri cărora le-au dat foc apoi crezând că „fără cadavru nu există crimă”. Acest primitivism a șocat mai mult decât furtul.

Are trei ochi, părul verde şi nasul plasat pe umărul drept −, dar mai bine rezum totul într-un cuvânt: e o femeie frumoasă. Atât de frumoasă, încât ne-a luat-o (ca soţie) un olandez.

Alex Stefanescu

Mira Feticu nu caută însă senzaționalul, ci mută accentul pe drama unei tinere de 20 de ani, prietena unuia dintre hoți, care fusese obligată la prostituție în Olanda. De altfel, autoarea crede într-o Românie complexă, frumoasă și cu multe părți bune, pe care vrea să o arate și oamenilor din jurul ei. Optimismul ei e molipsitor. O ora de discuție cu ea te face să crezi că, nu numai că avem o șansă, dar purtăm ceva strălucitor înlăuntrul nostru.

Mira Feticu-Tascha

Ce știu olandezii despre români? Aproape nimic. Dar e Mira Feticu acolo și îi învață.

Literatură română? „Când am ajuns eu prima dată în Olanda și am mers la bibliotecă să studiez limba, iar singura carte care avea legătură cu România era ‘Omagiul’ lui Nicolae Ceaușescu. Le-am cerut voie imediat să o arunc, dar până la urmă am păstrat-o la mine acasă ca pe un simbol al unei istorii grele”, spune Mira.

Crede că nu am încheiat-o cu comunismul atâta timp cât Iliescu nu e condamnat și spune că olandezii sunt în continuare sensibili la drama pe care au trăit-o oamenii în lagărul comunist estic și că tema nu ar trebui abandonată.

Între timp, i-a invitat pe Mircea Cărtărescu și pe Magda Cârneci, iar olandezii au fost încântați. Le-a citit poezie din Ion Mureșan și i-a cucerit. După ce Herta Muller a luat premiul Nobel, iarăși a fost un val de entuziasm față de scriitorii români. Are proiecte multe și frumoase.

Nu are complexul omului venit dintr-o cultură mică, nu ia în seamă spusele lui George Călinescu că „numai cei ce scriu în limba română fac literatură română” și crede că noul curent al „literaturii de migrație” va fi tot mai puternic și mai dens fiindcă „sunt oameni bine ancorați în două sau chiar mai multe culturi”.

Dar, despre toate acestea, despre cum a fost construit romanul Tascha și ce proiecte mai are Mira Feticu, în interviul de mai jos:

• Tacha, Mira Feticu (Editura Pleiade)