​DOSAR Parlamentul European votează miercuri legea care va rescrie relațiile dintre giganții Internetului, utilizatori și presă/artiști

​Va disparea „Internetul liber”, așa cum îl știm? Sau va fi salvată în sfârșit creativitatea „înnăbușită” financiar, până acum, de giganții Google și Facebook? Parlamentul European este așteptat să voteze, săptămâna aceasta, asupra unui proiect de directivă europeană privind drepturile de autor, iar rezultatul, dacă ne luăm după susținătorii fiecărei tabere în dezbaterea aprinsă de pe marginea acestui subiect, ar trebui să zdruncine din temelii ordinea actuală a Internetului în general, iar în special pe cea a presei și a culturii în epoca digitală.

• Vezi care sunt mizele proiectului de directivă și ce spun românii care s-au implicat în discuții

Când este programat votul în Parlamentul European? Miercuri, 12 septembrie

Ce se votează? Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală. Altfel spus, înnoirea prevederilor europene privind drepturile de autor pentru epoca dominată de giganți internaționali precum Google și Facebook. Directiva ar urma să actualizeze reglementările europene în domeniu, vechi de aproape 20 de ani. Documentul, dezbătut încă din 2016, a mai fost supus votului PE în iulie a.c., dar versiunea de atunci a „picat”, iar deputații europeni au decis să continue dezbaterile până la un nou vot, în septembrie.

Care sunt problemele? Dintre toate, două articole au atras cele mai multe controverse și au stârnit cele mai aprinse dispute între două mari tabere – creatorii europeni, pe de o parte, marile companii și cei care se tem că directiva ar produce un dezastru pentru libertatea online, pentru democrație și chiar pentru creație.

• Art. 11 al proiectului de directivă – care cere companiilor de internet să plătească atunci când preiau secvențe din opera lor (cum se întâmplă cu rezultatele Google sau articolele distribuite pe Facebook, de exemplu). Este vorba despre așa-numita „taxă pe link”
• Art. 13 al proiectului, prin care platformele de distribuție online, precum Facebook sau Youtube, sunt considerate responsabile, nu utilizatorii lor, atunci când un material purtător de drepturi de autor este publicat de terți pe respectivele platforme.

Ce spun susținătorii proiectului de Directivă? Puncte-cheie:

• că, prin modul cum funcționează în prezent și felul cum se raportează la utilizatori și conținut, marile platforme online profită enorm, din punct de vedere financiar și din cel al popularității, de pe urma creatorilor de conținut, în timp ce aceștia pierd/nu câștigă suficient de pe urma materialelor distribuite prin aceste platforme
• că, prin practicile lor comerciale, împiedică dezvoltarea noilor artiști, plata fiind foarte mică pentru conținutul produs de ei și folosit de platforme.
• că va opri folosirea creațiilor de către utilizatorii platformelor, fără ca autorii acelor creații să beneficieze în vreun fel.

Doar în ultimele săptămâni:

• Alianța Europeană a Agențiilor de Presă a adresat un apel eurodeputaților în care cer adoptarea directivei. Șefii agențiilor acuză Facebook și Google că au fabricat mesajul unei amenințări la adresa accesului liber la Internet, prin proiectul legislativ. Ei spun că giganții internaționali folosesc materialele de presă pentru a atrage cât mai multi bani din publicitate, reducând astfel veniturile presei. Mai multe – aici
• Peste 150 de scenariști și regizori au semnat o petiție prin care cer PE să adopte ultima versiune a directivei, anunțul fiind făcut la Festivalul de Film de la Veneția – detalii aici
• Sute de artiști, adunați în asociații precum Gruparea Europeană a Societăților de Autori și Compozitori sau acționând pe cont propriu, precum Paul McCartney, și-au exprimat sprijinul pentru directivă

Ce spun oponenții proiectului de Directivă? Puncte-cheie:

• că noile reguli vor determina platformele digitale să introducă filtre foarte severe, pentru a preveni încărcarea de materiale purtătoare de drepturi de autor. Acest lucru ar duce la înnăbușirea creativității, deoarece filtrele ar urma să devină mașinării ale cenzurii. Cenzura ar urma să afecteze toate formatele – de la clipuri pe Youtube la simple GIF-uri sau meme-uri de Facebook.
• că prevederile Directivei ar putea duce chiar la închiderea unor platforme clădite de utilizatori, precum enciclopedia online Wikipedia.
• că reglementările ar duce la un supracontrol al Internetului, începând cu filtrele sus-amintite.
• că, fiind nevoie de filtre automatizate care să opereze continuu, nu s-ar putea face diferențiere între persoane private și persoane juridice atunci când e publicat un anume tip de conținut, ceea ce va duce la erori majore.
• că reglementările ar produce costuri mari pentru platforme care au introdus deja diverse filtre de identificare a conținutului, precum Youtube.

Printre alții, oponenți ai directivei sunt:

• Marile companii americane de Internet. Cel mai recent, YouTube și-a prezentat punctul de vedere, atrâgând atenția asupra riscurilor puse de articolul 13 din proiectul de directivă.
• „Inventatorul” Internetului, Tim Berners-Lee, și fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, au atras atenția asupra amenințărilor pe care le ridică proiectul legislativ în privința libertății Internetului și chiar a democrației.
• Reprezentanții Mozilla au atras atenția asupra impactului negativ pe care articolul 13 al proiectului de directivă l-ar avea asupra jucătorilor mai mici din online, contribuind astfel la cenzură și îngreunând efortul firmelor europene de tehnologie de a inova.
• Nu toți artiștii susțin Directiva. Pentru alții, precum muzicianul american Wyclef Jean, așteptat marți să vorbească în PE, marile platforme sunt mai degrabă o oportunitate, decât o amenințare

Cum s-au făcut auziți românii în dezbaterile pe tema proiectului de Directivă europeană

La votul din iulie, când Parlamentul European a oprit temporar votul pentru proiectul de Directivă, eroparlamentarii români au votat împotriva curentului care s-a dovedit majoritar în final: doar 15% dintre ei au votat „nu”, iar aproape 80% au votat în sprijinul mandatului de negociere al comisiei responsabile JURI. Detalii aici.

Instituții media, diverse asociații, organizații și artiști din România s-au făcut auziți în ultimele săptămâni în discuțiile referitoare la proiectul ce urmează să fie votat în Parlamentul European, în special în tabăra pro-Directivă. Astfel:

• Directorul agenției de presă Agerpres, Alexandru Giboi, s-a numărat printre cei aproape 20 de șefi de agenții din Europa care au semnat, la începutul lunii, un apel prin care îndeamnă europarlamentarii să „corecteze gravul dezechilibru generat de modul în care giganții internetului capitalizează pe seama presei și a conținutului publicat de agențiile de presă”.
• UCMR-ADA, organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical, este unul dintre partenerii mișcării Europa pentru Creatori, ce reunește organizații și cetățeni care militează în sprijinul noii DIrective a drepturilor de autor. UCMR-ADA a lansat, pentru publicul român, o petiție către europarlamentari, la care au aderat, în circa o săptămână, sub 200 de semnatari. Potrivit petiției, la nivel european au semnat în sprijinul Directivei peste 40.000 de oameni
• Regizorul Cristian Mungiu s-a numărat printre semnatarii unei petiții a regizorilor și scenariștilor europeni în favoarea directivei

Mișcarea Europa pentru Creatori a inclus și România în rândul țărilor europene unde a desfășurat un sondaj referitor la chestiunea drepturilor de autor și a drepturilor artiștilor. Potrivit sondajului, realizat de Harris Interactive și promovat în România prin Links Associates, 91% dintre românii care au răspuns (esantion local – 800 de persoane) s-au declarat de acord cu adoptarea unor reguli care să garanteze protecția și remunerarea cretorilor. 84% dintre respondenți au mai spus că platformele online ar trebui să remunereze organizațiile media pentru refolosirea conținutului acestuia.

• Notă: Sondajul ce arată sprijinul românilor pentru creatori și media, din punct de vedere al drepturilor de autor, vine la câteva luni după un studiu ce sugerează nivelul pirateriei în România. În mai, BSA – The Software Alliance dadea publicității un raport potrivit căruia 59% din software-ul instalat pe computere, în România, nu e licențiat corespunzător.

În tabăra adversă proiectului de Directivă, în România s-au făcut auzite, în urmă cu un an, trei organizații neguvernamentale – Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), APADOR-CH și ActiveWatch, care au semnat atunci, alături de alte aproape 60 de organizații europene, o scrisoare către Comisie prin care cereau stoparea încercării de monitorizare și filtrare a conținutului pe Internet. Vezi poziția lor inițială aici. În ultima vreme, APADOR-CH a continuat să promoveze luările de poziție ale alianței de organizații Liberties.eu, în timp ce ApTI a promovat, cel mai recent acum o săptămână, campania #SaveYourInternet impotriva „mașinii de cenzură” și a „taxei pe link” din proiectul de directiva europeană.