Inflația și cum îți afectează ea banii

În decembrie 2021, dl Ionescu dădea pe un litru de lapte 3,50 lei. Câteva luni mai tîrziu, aceeași cutie de lapte costa aproape 5 lei. Pâinea se scumpise și ea- de la 1,5 lei, prețul franzelei urcase la 2,6 lei. Ca să n-o mai lungim, când mergea la piață cu 100 de lei în buzunar, dl. Ionescu își cumpăra mai puține alimente decât acum un an. Mult mai puține.

Pentru dl. Ionescu, inflația înseamnă doar că banii pe care-i are în buzunar valorează lună de lună tot mai puțin. Dar inflația diferă de la persoană la persoană, în funcție de obiceiurile de consum. De asemenea, inflația diferă de la o regiune la alta (una e inflația în București și alta la Caracal). Dar, indiferent unde ai locui, cei cu venituri mici (pensionari, asistați social) o vor resimți mai puternic decât cei cu venituri ridicate.

Deși inflația comunicată de INS a fost de 15,1%, multă lume o resimte ca fiind mai mare. Să nu uităm, cifrele Statisticii sunt o medie calculată pe prețurile unor mărfuri din coșul de consum, dar ele nu includ valoarea ratelor la credite și nici a chiriilor.

În România, problema inflației e gestionată de Banca Centrală. Căreia nici ei nu îi e ușor. Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic, scrie un editorialist de la Bloomberg.

Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele, iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele, dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison.

Efectele inflației

1. Erodează puterea de cumpărare

Acesta este principalul efect. Creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a consumatorilor, deoarece o sumă fixă de bani va permite achiziția mai puținor bunuri. Consumatorii pierd din puterea de cumpărare indiferent dacă inflația este la 2% sau de 16%; doar o pierd de 8 ori mai repede la o rată atât de mare.

Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca find inflația este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza modificărilor apărute în costul importurilor, prin cursul de schimb.

Vorbim despre inflație ca despre un număr unic care se aplică întregii economii. Dar fiecare dintre noi resimte altfel creșterile de prețuri, din simplul motiv că fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite. Prețul țigărilor este foarte important pentru fumători; prețul scutecelor îi afectează mai ales pe cei care au copii mici, iar prețul benzinei reprezintă un cost semnificativ pentru un locuitor din Voluntari care face zilnic naveta în Capitală.

2. Inflația îi afectează în special pe cei cu venituri mici

Consumatorii cu venituri mici au bugete mici pentru alimente, iar scumpirea lor le „îngustează” și mai tare bugetele. Ca pondere în venituri, ei vor fi nevoiți să aloce mai mult și să rămână cu mai puțini bani.

De asemenea, cei cu venituri mici nu au investiții sofisticate care să le permită să treacă mai ușor peste perioadele inflaționiste.

3. Pe vreme de inflație e mai bine să ai datorii decât bani de recuperat

Dacă ai rate la bănci, inflația face ca suma pe care o ai de rambursat să fie, în termeni reali, mai mică. De cealaltă parte, dacă ai împrumutat unui vecin 10.000 de lei și el își rambursează datoria plătindu-ți 100 de lei lunar (timp de 100 de luni), tu vei primi în termeni reali mai puțini bani înapoi.

4. Când este ridicată, inflația se auto-hrănește, se hrănește pe sine

O inflație de 2% e considerată „bună”. Dar dacă ea crește puternic și rămâne ridicată, oamenii și firmele adoptă comportamente la limita panicii. Oamenii vor salarii mai mari care să acopere scumpirile, iar angajatorii, dacă măresc salariile, le includ în prețul produselor vândute, accelerând inflația.

5. Inflația duce la creșterea dobânzilor

În întreaga lume a ultimilor 100 de ani, gestionarea inflației s-a făcut prin intermediul Băncilor Centrale. Atunci când inflația amenință să depășească ținta unei bănci centrale (de obicei 2% în economiile dezvoltate și ușor mai mare în economiile emergente), Băncile Centrale cresc dobânzile, scumpind astfel creditele și făcând ca oamenii (sau firmele) să se împrumute mai puțin.

Secțiunea Dicționar Financiar este susținută de Alpha Bank