Modificari aduse de Noua Lege a Insolventei (Partea I)

Legea reia in mare structura si continutul OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, declarata neconstitutionala la 29.10.2013. Reglementarea contine o serie de noutati legislative precum si raspunsul la multe dintre disfunctionalitatile intalnite in practica, in aproximativ sapte ani de aplicare a legii 85/2006 privind procedura insolventei. Pe de alta parte, o serie de aspecte sesizate de practicieni au ramas inca fara raspuns din partea legiuitorului.

In opinia noastra, elementele de noutate din NLI pot fi impartite, din punctul de vedere al solutiilor identificate de legiuitor, in patru mari categorii:

a) prevederi care acorda noi parghii in vederea cresterii sanselor de reorganizare;

b) prevederi care sporesc acuratetea procedurii si aduc un plus de claritate in raport de textele legii 85/2006;

c) prevederi care transpun in cadrul procedurii precedente judiciare pozitive;

d) prevederi care standardizeaza activitatea practicianului in insolventa in scopul crearii unui veritabil Cod de bune practici. Totodata, pentru a usura prezentul demers de inventariere a elementelor de noutate, vom incerca prezentarea acestora si in functie de momentul la care acestea pot surveni in cadrul procedurii.

Asa cum aminteam, o serie de dispozitii sunt orientate catre asigurarea succesului procedurii. In aceasta categorie includem securizarea creantelor creditorilor ce acorda finantari in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente. Potrivit art. 87 alin. 4 din lege, finantarile se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, prin afectarea creditorilor beneficiari ai unor cauze de preferinta, situatie in care regimul de indestulare al creditorilor garantati va fi diminuat proportional.

O alta solutie de eficientizare vizeaza limitarea perioadei de observatie la un interval de 12 luni calculat de la momentul deschiderii procedurii. Masura este oportuna si pentru combaterea unor practici abuzive de obstructionare/tergiversare a procedurii dezvoltate de debitor ori de administratorul judiciar in baza vechii reglementari.

Instituirea termenului de control de 120 de zile prevazut la art. 59 alin. 3 din NLI este o masura orientata catre degrevarea sedintei publice de judecata de acele dosare in care procedura nu avanseaza. Judecatorul sindic urmeaza a se pronunta asupra stadiului procedurii prin rezolutie urmand sa acorde fie un termen administrativ de control, fie unul de judecata, daca procedura comporta chestiuni contencioase.

Tot in vederea deblocarii unor situatii aparute in practica NLI prevede posibilitatea formularii de cereri adresate judecatorului-sindic in cazurile in care nu se poate lua o hotarare in sedintele comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din lipsa de cvorum.

O incercare de disciplinare a comportamentului participantilor la procedura o constituie stabilirea unui termen fix de 60 zile de la data deschiderii procedurii in interiorul caruia administratorul judiciar este obligat sa realizeze inventarierea bunurilor din patrimoniul debitorului. Prevederea este o reglementare superioara legii nr. 85/2006 care nu fixa un termen limita, insa suntem rezervati in ceea ce priveste posibilitatea incadrarii in acest interval, cu atat mai mult in cazul societatilor ce detin bunuri raspandite pe tot teritoriul tarii.

Art. 66 din NLI introduce o masura cu caracter de noutate menita a proteja patrimoniul debitorului de executarile silite pornite inaintea pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii, limitand totodata si practicile frauduloase ce puteau avea loc in acest interval si favorizand succesul unui eventual plan de reorganizare. Astfel, dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic poate dispune, in cazurile urgente care o impun, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.

O alta serie de prevederi cu caracter de noutate sunt menite a spori acuratetea procedurii. In paralel, apreciem ca mare parte a noutatilor legislative din aceasta categorie vor impiedica utilizarea textelor legale pentru atingerea unor deziderate contrare scopurilor avute in vedere de legiuitor, situatie des intalnita in practica dezvoltata pe legea nr. 85/2006.

O prima masura vizeaza chiar cererea de deschidere a procedurii insolventei respectiv dreptul creditorului de a inregistra cererea sa direct in dosarul constituit odata cu formularea cererii de catre debitor, fapt ce ii da posibilitatea acestuia de a pune concluzii inclusiv asupra desemnarii administratorului judiciar provizoriu.

Un alt aspect binevenit este reglementarea expresa a obligatiei judecatorului sindic de a tine cont de plata de catre debitor a creantei creditorului care a cerut deschiderea procedurii, pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii formulate de catre acesta. Prevederea este importanta deoarece previne situatiile paradoxale in care procedura insolventei este deschisa, desi anterior pronuntarii creanta a fost stinsa evitand procedurile formale.

Tot in acest sens prevederile art. 41 alin. 1 din NLI vor limita alegerea de catre debitor a unei instante favorabile, prin schimbarea sediului anterior formularii cererii de deschidere. Aceasta deoarece legiuitorul a stabilit competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie debitorul a avut sediul principal, timp de cel putin 6 luni anterior introducerii cererii.

In ceea ce priveste Adunarea Creditorilor, pentru a putea asigura posibilitatea creditorilor de a lua cunostinta de intrunirea acestui for, legiuitorul a prevazut expres ca aceasta se va putea intruni valabil numai daca, de la publicarea in BPI a convocatorului au trecut cel putin 5 zile, fiind totodata obligatorie mentionarea in cuprinsul sau a ordinii de zi a Adunarii.

O problema importanta nascuta in practica dezvoltata pe legea 85/2006 viza inlaturarea consecintelor hotararilor adunarilor creditorilor luate in conditii de falsa majoritate. Potrivit art. 49 alin. 3 din NLI se constata, prin hotarare definitiva, ca votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creante pentru care titularul acesteia solicitase inscrierea in tabelul de creante si daca votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotarari, adunarea creditorilor se reconvoaca cu aceeasi ordine de zi.

Autori:

• Stan Tirnoveanu, Co-Managing Partner ZRP Insolvency
• Alexandru Iorgulescu, Avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners