Ministrul Educației, Valentin Popa: Nu este adevărat că am repartizat locurile în universități pe criterii politice. În știintele socio-umane, avem cel mai mare procent de absolvenți din Europa
Valentin Popa, ministrul Educației, a anunțat astăzi, într-o declarație de presă, că nu a repartizat locurile în universități pe criterii politice și că nici nu a transformat locurile de la universitățile mari către cele mici. „În domeniul știintelor socio-umane, avem cel mai mare procent de absolvenți din Europa, trend care din păcate s-a menținut până astăzi”, a declarat Popa. „Astăzi, IT-ul, agricultura, domeniul auto nu au suficienți absolvenți de studii superioare. Angajatorii se plâng continuu că sunt nevoiți să angajeze studenți chiar până din anul 2. (…) Este necesar să creștem numărul de absolvenți pentru aceste domenii care reprezintă motoarele de creșteri ale economiei românești”, a afirmat ministrul Educației.
„Chiar dacă astăzi e o ușoară pierdere în bugetul universităților mari, e o investiție care se va întoarce prin creșterea veniturilor la bugetul de stat și prin creșterea în final a finanțării învățământului”, a declarat Valentin Popa. Ministrul a precizat că datele publicate de Ministerul Educației reprezintă o repartizare „preliminară” a locurilor bugetate pentru universități, „pentru că în spațiul public au apărut comparații între această distribuție preliminară și cea finală de anul trecut, când s-au repartizat și locurile ținute în rezervă de Ministerul Educației”.
Cele mai importante declarații ale ministrului Educației, Valentin Popa:
- Este pentru prima dată după intrarea în vigoare a legii educației nr.1 când pe site-ul Ministerului apare o repartizare preliminară a locurilor pentru universități și o fundamentare publicată pe site-ul instituției, așadar am dat dovadă de o maximă transparență.
- Pe lângă alocarea de locuri pentru domeniile prioritare, respectiv pentru absolvenții liceelor din mediul rural, am hotarât și alocarea a 10 de locuri pentru programele de licență din universitățile în special tradiționale care pregătesc viitoarele cadre didactice. Două treimi din aceste 1000 de locuri le-au revenit universităților tradiționale.
- Susținerea domeniilor prioritare era necesară încă din 2014. Am fost cu toții conștienți că această alocare va afecta numărul de locuri atribuit universităților tradioționale, pentru că nu au preponderent programe de studiu axate preponderent pe domeniile prioritare.
- Dar ce este pe site-ul Ministerului Educației este preliminar, repartizarea definitivă urmând a avea loc în toamnă, după ce vor fi distribuite locurile menținute în rezervă, conform precizărilor din fundamentarea repartizării
- Deși nu au fost fundamentate niciodată de niciun ministru cifrele de școlarizare, am ținut cont de istoric 90% la licenta si 80% la master.
- Niciun ministru al Educației nu a dat niciodată socoteală, NU a fundamentat și motivat repartizarea locurilor pe universități. Nu am știut niciodată de ce unei universități îi alocăm 4.000 de locuri și alteia 2.000, iar în ultimii ani unele universități și-au dublat numărul de locuri, în timp ce altele si le-au înjumătățit, dar niciodată nu a existat o minimă documentare a acestei evoluții.
- Am fost acuzați că am repartizat aceste locuri pe criterii politice. Nu este adevărat. Universitatea Al.I. Cuza din Iași are o scădere a locurilor bugetate foarte asemănătoare cu cea a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ne amintim ca rectorul Universității Al.I. Cuza, suspendat acum, este chiar coleg cu mine în guvernul României, așadar nu poate fi vorba de alocări pe criterii politice.
- Am fost acuzați că am alocat locuri în funcție de universitățile care și-au asumat sau nu scrisoarea de susținere a ministrului. Nu se susține această acuzație: rectorul ASE a semnat, dar universitatea, datorită faptului că nu are preponderent domenii care să susțină domeniile prioritare ale României, a suferit o ușoară diminuare. [Nota Redacției: ASE este singura din Consorțiul Universitaria care nu pierde locuri la masterat, acolo unde lovitura a fost cea mai mare, ci numai la licență și doctorat] Spre deosebire, rectorul Universității Politehnice din Timișoara nu a semnat și cu toate acestea universitatea a primit un număr relativ consistent de locuri suplimentare la licență și masterat. Și alte 8 universități nu au suferit creșteri [Nota Redacției: dar nici pierderi. Amintim că doar 9 universități din 56 pierd locuri în 2018-2019, conform repartizării preliminare a granturilor ]. Nu poate fi vorba de un asemenea criteriu la repartizarea locurilor către universități.
- Nu este adevărat că am dispus locurile de la universitățile mari către cele mici. În București, locurile pe care nu le mai regăsim la Universitatea din București se regăsesc toate, în cazul masterului, la Universitatea de Arhitectură, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, la Universitatea de Medicină, la Universitatea de Construcții și la Universitatea Politehnica, toate aceste universități având aproape toate programele în lista domeniilor prioritare si se poate remarca că această tendință se poate remarca și în centrele universitare mari de la Cluj, Iași și Timișoara.
- Susținem puternic marile universități ale României, universitățile tradiționale. Iată că celor 5 universități din Consortiul Universitaria (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București) le sunt alocate in continuare o treime din locurile bugetate, in timp ce toate celelalte primesc locurile rămase.
- În domeniul științelor socio-umane, avem cel mai mare procent de absolvenți din Europa, trend care din păcate s-a menținut până astăzi, pentru că istoric am menținut aceleași alocări de locuri.
- Astăzi, IT-ul, agricultura, domeniul auto nu au suficienți absolvenți de studii superioare. Angajatorii se plâng continuu că sunt nevoiți să angajeze studenți chiar până din anul 2 și spun că nu este benefic nici pentru tineri, nici pentru companii. Este necesar să creștem numărul de absolvenți pentru aceste domenii care reprezintă motoarele de creșteri ale economiei românești
- Chiar dacă astăzi e o ușoară pierdere în bugetul universităților mari, e o investiție care se va întoarce prin creșterea veniturilor la bugetul de stat și prin creșterea în final a finanțării învățământului.
- Banca Mondială ne arată că România are cea mai mare proporție a asbsolvenților din științele sociale din UE și mai remarcă următoarele: 91% dintre toate lucrările de cercetare au fost in domeniul ingineriei și doar 9% au acoperit științele naturale, umaniste, științe politice, teologie, unde noi investim mai mult de jumatate din buget.
- Aș vrea să arăt că avem și rezoluții ale Consiliului Național al Rectorilor (CNR) care solicită explicit realizarea unei metodologii pentru repartizarea locurilor bugetate în vederea susținerii domeniilor prioritare, care pot să aibă un potențial de creștere a locurilor de muncă în viitor.
- Avem rezolutia CNR din octombrie 2017, din februarie anul acesta, cu același mesaj. Sigur că nu s-a putut face până acum această repartizare, poate și pentru că CNSPIS nu și-a îndeplinit misiunea primită încă din 2016. [Nota Redacției: Amintim ca fostul director al CNSPIS, Bogdan Murgescu, profesor la Universitatea din București, a acuzat că a fost schimbat abuziv, în timp ce Ministerul Educației spune că l-a schimbat din funcție din cauza dezacordului public exprimat de către universități. Detalii aici] Este o încercare anul aceasta de corectare a acestei situații, care va fi susținută și în anii următori.
- În final, aș vrea să specific că înțeleg foarte bine supărarea universităților tradiționale, pentru că am fost și eu rector și știu cât mă doare când pierd locuri bugetate.
- Trebuie să vă spun totuși că pierderile acestea nu sunt atât de mari: universitățile tradiționale pierd cumulat 144 de locuri bugetate și li se alocă peste 17.500
- La masterat pierd mai mult, aproape 700, dar dintr-un total mai mare.
- Sunt deosebit de implicat, de motivat ca in acest proiect al celor 20 de univ ersitati europene care vor fi niste retele de universitati de excelenta sa nu fie excluse universitatile romanesti. Lupt in continuare si am avut multe discutii formale si infomale, pentru ca doresc sa vad implementate principiile legate de excelenta, de distribuire geografica, de inovare si incluziune, care trebuie sa stea la baza infiintarii acestor universitati noi. Acestea vor fi finantate printr-un call separat si inseamna bani multi si ma lupt ca universitatile sa fie incluse in aceste retele si suntem constienti ca in aceste retele nu pot sa intre decat marile univ: Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea AL.i. Cuza Iasi, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea Politehnica din Bucuresti.
- Cu siguranta nu am nimic cu niciuna din acestea si le voi sustine inclusiv financiar. Am dat mandat dlui Cimpeanu care ne reprezinta in grupul de lucru, i-am spus ca vom sustine si financiar includerea acestor mari universitati in retea.
Citeste si:
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro