Cand se ridica vizele de Canada pentru romani. Acordul CETA, aprobat de Parlamentul European

Acordul istoric de liber schimb dintre Uniunea Europeana si Canada, aprobat miercuri in Parlamentul European, va aduce anul acesta si ridicarea regimului de vize pentru romanii care vor sa calatoreasca in tara nord-americana. Acordul CETA a primit 408 voturi pentru, 254 impotriva si 33 de abtineri.

Inca de la Summitul UE – Canada, care a avut loc la Bruxelles, in 30 octombrie 2016, Guvernul de la Ottawa a anuntat calendarul de liberalizare a vizelor pentru romani.

Guvernul Cioloş de atunci a confirmat de ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape, parţial de la 1 mai 2017 şi total de la 1 decembrie 2017, decizie care se regaseste in declaraţia Summitului UE-Canada, ocazie cu care Acordul Economic şi Comercial UE-Canada a fost semnat de premierul canadian Justin Trudeau, precum şi de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi de Robert Fico, premierul Slovaciei, care asigura atunci preşedinţia rotativă a blocului comunitar.

Calendarul convenit prevede ca:

• De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada doar pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA).
• De la 1 decembrie 2017, se vo elimina completa a vizelor pentru cetăţenii români.

Dupa ratifcarea in Parlamentul European, mai departe acordul CETA mai are nevoie de ratificarea in parlamentele nationale, presa germana numarand 42 de astfel de camere legislative la nivel national si regional care trebuie sa se pronunte.

Pana atunci, insa, CETA va intra in vigoare provizoriu, cu prevederile care sunt de competenta exclusiv europeana din tratat, care sunt 95-98%, grosul tratatului, dupa cum a explicat, anul trecut, pentru HotNews, europarlamentarul Sorin Moisa, raportorul din partea grupului Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, pe acest acord.

„Deci intra in vigoare tratatul provizoru, exista o lista de articole care se vor aplica provizoriu si foarte multe zone sensibile au fost excluse tocmai pentru a nu avea probleme de tip valon si a da posibilitatea parlamentelor din statele membre sa voteze asupra lor. Si apoi urmeaza voturile din toate parlamentele nationale si la fnalul acestui proces urmand sa fie constatata ratificarea definitiva a tratatului. Fondul insa e aplicarea provizorie”, a explicat Moisa, intr-un interviu pentru HotNews.

Acordul CETA are o insemnatate economica si politica istorica pentru statele membre UE si pentru Canada. Europenii vad in acest acord o repetitie pentru eventuala semnare a unei intelegeri mult mai mari, cu Statele Unite, tratat de liber schimb cunoscut sub numele de TTIP, incremenit deocamdata in negocieri.

De partea cealalta, Canada este interesata de strangerea relatiilor cu Europa, pentru a atenua dependenta economica a acestei tari de Statele Unite.

Cifrele nu sunt insa neaparat spectaculoase: studii europene au estimat un plus de crestere economica pentru UE de pana la 0,03%, iar pentru Canada de pana la 0,3% ca urmare a eliminarii unor bariere tarifare si non-tarifare la comertul transatlantic, prin CETA.

Acordul CETA cuprinde insa un element prezentat ca fiind unul revolutionar in materia protectiei investitorilor straini si a solutionarii litigiilor dintre state si companii. In locul vechiului mecanism ISDS – prin care statele-gazda se judecau cu investitorii straini, acordul prevede un sistem de curti de investitii in care deciziile sunt luate de judecatori desemnati de UE si Canada, ci nu de arbitri privati ca in vechiul sistem, dupa cum a explicat europarlamentarul roman Sorin Moisa.

In draftul de acord rezultat in septembie 2014 la finalizarea negocierilor dintre Comisia Europeana si Guvernul Canadei, Romania figureaza cu un singur produs cu indicatie geografica protejata ca atare. Magiunul de prune Topoloveni, produsul protejat ca brand in CETA, era atunci singurul inregistrat la nivel european.

Intr-o anexa din Acordul UE-Canada, pentru care s-au incheiat negocierile, dar care nu este inca ratificat, apare denumirea „Magiun de prune Topoloveni”, produs descris ca „fructe si nuci proaspete si procesate”.

Spre comparatie, Ungaria are doua astfel de produse cu brand protejat in functie de originea geografica: Salam de iarna Szegedi si Salam Szegedi.

In schimb, vecinii de la sud, bulgarii, nu figureaza cu niciun produs protejat ca brand specific geografic pe aceasta lista.

Cele mai multe produse cu indicatie geografica protejata sunt in dreptul Frantei, Italiei, Spaniei, Germaniei, Portugaliei, care au zeci de astfel de branduri: vinuri, branzeturi, preparate din carne.

Relatiile economice romano-canadiene sunt si ele destul de modeste, insa cu potential de crestere, Romania avand balanta pozitiva cu Canada la comertul exterior.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, la 30 septembrie 2016, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale a fost de 114,73 milioane de euro. Valoarea exporturilor românești în Canada se ridica la nivelul de 65,68 milioane de euro, în creștere cu 14,36% față de aceeași perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 49,05 milioane de euro, în creștere cu 51,80% față de aceeași perioadă a anului 2015.

Canada se află pe locul 29 în topul investitorilor străini în România din punct de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura și orientarea teritorială a investițiilor canadiene în România, majoritatea societăților mixte activează în industria electronică, industria ușoară, construcții auto și piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcții, confecţii metalice, turism, fiind situate în principal în municipiul București, județele Bihor, Dolj, Bistrița Năsăud, Brașov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj, Iași.

„România este interesată de o prezenţă activă a companiilor canadiene în economia românească – mai ales prin investiţii directe – care să contribuie la creşterea competitivităţii produselor noastre, cu consecinţe benefice atât asupra pieţei interne, cât şi asupra exporturilor”, mai arata MAE roman, pe site-ul oficial. .