Cum argumenteaza Curtea Constitutionala ca DNA poate ancheta Cazul Belina. De ce au pierdut Tudorel Toader si Calin Popescu Tariceanu la CCR
Curtea Constitutionala explica in motivarea deciziei care permite practic DNA sa continuie ancheta in cazul Belina de ce hotararile de guvern pot fi anchetate de procurori, spre deosebire de ordonante de urgenta, in cazul carora decisese deja ca nu pot fi verificate. Curtea face astfel diferenta dintre actul normativ (ordonante, legi) si actul administrativ cu caracter individual si arata cum acesta din urma „poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, în sensul prevăzut de legea penală”.
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins in unanimitate pe data de 23 noiembrie cererea presedintelui Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, si a constatat ca nu exista conflict juridic intre Guvern si DNA ca urmare a cercetarii privind legalitatea hotararilor Executivului prin care parti din insula Belina si bratul Pavel au trecut din proprietatea statului in cea a judetului Teleorman.
De precizat ca ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a pledat personal la CCR la sedinta din 16 noiembrie, sustinand ca doar instanta de contencios administrativ se poate pronunta asupra legalitatii sau oportunitatii adoptarii unei Hotarari de Guvern.
“Practic, DNA-ul procurorul nu are competența, abilitatea instituțională să ancheteze legalitatea hotărârii de Guvern. Poate DNA să ia din competența judecătorului de contencios administativ? Noi credem că nu, jurisprudența CCR este în același sens. Procurorul are posibilitatea de a sesiza instanța de contencios adminitrativ cu privire la un act administrativ, dar nu se poate subtitui acestuia”, sustinea ministrul Toader in fata judecatorilor CCR.
Prin decizia 757 din 23 noiembrie, CCR admite faptul ca, de principiu, competenta cercetarii legalitatii actelor administrative apartine instantei de contencios, dar daca se comit fapte penale in legatura cu emiterea actului respectiv atunci acestea pot fi verificate de procurori.
Redam mai jos argumentele care fundamenteaza decizia CCR, luata cu unanimitate de voturi:
- “69. Prin urmare, având în vedere dihotomia existentă între actele normative [categorie în care se încadrează legea, ordonanţa, ordonanţa de urgenţă şi hotărârea Guvernului cu caracter normativ] şi actele individuale [hotărârea Guvernului cu caracter individual] nu se poate realiza nici o paralelă, sub aspectul răspunderii penale, între considerentele care au fundamentat Decizia nr.68 din 27 februarie 2017 şi situaţia din cauza de faţă. Din contră, decizia precitată precizează, în mod expres, că numai actul administrativ cu caracter individual „poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, în sensul prevăzut de legea penală”. De aceea, organul de urmărire penală are competenţa de a cerceta actele/ faptele cu relevanţă penală săvârşite în legătură cu emiterea actului administrativ individual. (…)
- 80. De asemenea, având în vedere faptul că rolul constituţional al Ministerului Public este acela de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, acesta nu poate interfera cu răspunderea politică a membrilor Guvernului. Astfel, acesta trebuie să se cantoneze strict în domeniul răspunderii penale a subiectelor de drept. O altfel de optică ar duce la arogarea unor competenţe contrare textului şi spiritului Constituţiei, ceea ce înseamnă şi o asumare a unei răspunderi politice din partea Ministerului Public. Or, din datele cauzei nu rezultă o asemenea conduită, urmărirea penală fiind realizată prin aplicarea normelor procesual penale corespunzătoare. (…)
- 82. Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, competenţa cercetării legalităţii actelor administrative aparţine instanţei de contencios administrativ şi numai cu titlu incidental acestea pot fi cercetate de instanţa care judecă în materie penală în măsura în care în cauză este adusă o acuzaţie în materie penală cu privire la acte/ fapte săvârşite în legătură cu emiterea actului respectiv. De aceea, nu poate fi acceptată nici susţinerea potrivit căreia această din urmă instanţă se substituie celei de contencios administrativ, întrucât obiectul principal al judecăţii sale este diferit, acesta având un alt scop/ obiectiv.” (Vezi aici integral decizia CCR)
In 23 octombrie, presedintele Senatului a cerut CCR sa constate si sa solutioneze conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, pe de alta parte.
Presedintele Senatului a solicitat CCR: sa constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, pe de o parte, si Guvernul Romaniei pe de alta parte; sa constate cauza conflictului – Ministerul Public-Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de anchetare a circumstantelor, imprejurarilor, oportunitatii si legalitatii elaborarii celor doua hotarari de guvern; sa statueze ca, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstantele, imprejurarile, oportunitatea si legalitatea hotararilor de guvern.
HotNews.ro a explicat intr-un text publicat in luna septembrie de ce DNA poate ancheta afacerea Belina, cu argumentul utilizat azi de CCR, si anume ca ne aflam in fata unor acte administrative cu caracter individual (HG), nu in fata unor acte normative (OUG, legi).
DNA efectueaza cercetari fata de mai multe persoane pentru fapte care au legatura cu transferul de proprietate a unor parti din insula Belina si bratul Pavel. ‘In anul 2013, prin actiunea concertata a unor persoane cu functii publice, parti din insula Belina si bratul Pavel (cu suprafata de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate in albia minora a Dunarii, au trecut ilegal din proprietatea statului in proprietatea judetului Teleorman si in administrarea Consiliului Judetean Teleorman, pentru ca, doar la cateva zile, sa fie inchiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 – act cu caracter individual si HG 858/2013 – act cu caracter normativ, acte prin care au fost incalcate prevederi din: Constitutia Romaniei, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale ‘Apele Romane’, Legea 115/1999 a responsabilitatii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa’, preciza DNA.
Mai multe despre afacerea Belina
INTERVIURILE HotNews.ro