Ultimele doua legi ale justitiei intra miercuri la vot final in Senat

Ultimele doua legi ale justitiei – Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind functionarea CSM – intra miercuri la vot final in Senat, dupa ce au primit raport de admitere in Comisia speciala condusa de Florin Iordache. Cu o zi in urma, a fost adoptata de Senat Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, scrie news.ro.

Comisia parlamentara speciala pentru legile justitiei a adoptat marti seara cu 12 voturi „pentru” si 5 voturi „impotriva” un raport de admitere legii 304/2004 privind organizarea judiciara. De asemenea, Comisia a adoptat cu 12 voturi ￢pentru￢ si 2 voturi ￢impotriva￢ raport de admitere la legea 317/2004 privind functionarea CSM.

Ambele acte normative – adoptate deja de Camera Deputatilor – intra miercuri la vot in plenul Senatului, care este for decizional in acest caz.

Singurele modificari semnificative aduse legii privind organizarea judiciara fata de forma adoptata de Camera Deputatilor au fost in ceea ce priveste sectia speciala pentru investigarea magistratilor. Astfel, comisia speciala condusa de Florin Iordache a decis ca sectia speciala sa fie condusa de un procuror-sef numit de presedintele Romaniei, la fel ca DNA sau DIICOT.

De asemenea, comisia speciala pentru legile justitiei a adoptat un amendament prin care acorda puteri sporite nou infiintatei sectii de investigare a magistratilor, astfel incat aceasta structura va putea sa cerceteze toate infractiunile savarsite de procurori si judecatori.

„In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arata in amendamnetul adoptat de comisia speciala.

In varianta votata de Camera Deputatilor, sectia speciala avea competenta de a investiga doar unele infractiuni savarsite de magistrati, nu toate infractiunile, asa cum a decis comisia speciala.

O alta noutate introdusa de comisie a fost prevederea ca sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care alaturi magistrati sunt cercetate si alte persoane.

Comisia a mai decis ca sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie sa fie condusa de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror-sef adjunct, iar ambii sa fie numiti in functie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, conflictele de competenta aparute intre sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie ar urma sa fie solutionate de catre procurorul general al Romaniei.

Nici legea 317/2004 privind functionarea CSM nu a suferit modificari semnificative in comisie, unde dezbaterile asupra acesteia au durat putin peste o ora.

Desi PSD a anuntat in repetate randuri ca intentioneaza transformarea Inspectiei Judiciara intr-o institutie independenta, aceasta a ramas in continuare in subordinea CSM, asa cum prevede legea in vigoare.

Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost adoptata marti de Senat cu 80 de voturi ￢pentru￢ si niciun vot ￢impotriva￢, in conditiile in care niciun partid din opozitie nu a fost prezent in sala.

Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Serban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, care reglementeaza raspunderea materiala a magistratilor.

In Comisie, proiectul a avut mai multe modificari fata de forma adoptata de Camera Deputatilor. Cel mai important amendament prevede ca presedintele Romaniei poate refuza, motivat, o singura data, numirea in functiile de conducere la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. Acum, presedintele nu este limitat la un singur refuz.

PNL si USR au anuntat ca, inainte ca actul normativ sa fie trimis presedintelui pentru promulgare, il vor ataca la Curtea Constitutionala.