Alegeri Academia Romana: Ioan Aurel Pop, Victor Voicu, Bogdan Simionescu si Cristian Hera candideaza pentru functia de presedinte al Academiei Romane

Patru academicieni au intrat in cursa pentru functia de presedinte al Academiei Romane. Este vorba despre Ioan Aurel Pop, Victor Voicu, Bogdan Simionescu si Cristian Hera, care sunt candidatii propusi de sectiile Academiei pentru aceasta functie. Astazi, 9 martie, s-a inchis lista de candidaturi, iar alegerile vor avea loc pe 5 aprilie, au declarat pentru HotNews.ro reprezentantii biroului de presa. Pana pe 21 martie, candidatii trebuie sa depuna planurile manageriale.

Potrivit surselor HotNews.ro, lupta cea mai dura se duce intre Ioan Aurel Pop, rector al Universitatii Babes-Bolyai, si Victor Voicu, secretar general al Academiei si candidat la toate alegerile pentru sefia institutiei din 2006 pana in prezent.

Vineri, 9 martie, s-a inchis lista de candidaturi pentru presedintia Academiei Romane. Reprezentantii biroului de presa au declarat pentru HotNews.ro ca patru academicieni candideaza pentru aceasta functie:

• Bogdan Simionescu a fost propus de filiala de la Iasi
• Ioan Aurel Pop a fost propus de sectia de Stiinte Geonomice
• Cristian Hera a fost propus de Sectia de Stiinte Agricole si Silvice
• Victor Voicu a fost propus de Sectia de Stiinte Medicale

Cine este Ioan Aurel Pop

Ioan Aurel Pop

Foto: Agerpres

Ioan-Aurel Pop este rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, aflat in prezent la al doilea mandat la conducerea institutiei de invatamant superior. Este profesor universitar, doctor in Istorie, membru corespondent al Academiei de Stiinte, Litere si Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Romane din 2010 si membru al Academiei Europene de Stiinte si Arta (Salzburg) din 2013. In 2015, a primit Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler. Vezi aici CV-ul lui Ioan Aurel Pop

La inceputul anului, numele lui Ioan Aurel Pop a aparut in scrisoarea deschisa prin care 45 de rectori si-au afirmat sprijinul pentru nominalizarea lui Valentin Popa ca ministru al Educatiei. Amintim ca rectorii au lansat acea scrisoare dupa ce Valentin Popa a fost surprins facand greseli gramaticale si de exprimare si o inregistrare cu mai multe astfel de greseli a facut turul televiziunilor. Precizam ca Ecaterina Andronescu a fost si ea propusa pentru functia de ministru al Educatiei in Guvernul Dancila, nominalizarea ei venind de la primarul Capitalei Gabriela Firea, insa a pierdut la vot in fata lui Valentin Popa in sedinta conducerii PSD (sursa).

In momentul in care mare parte a societatii civile a criticat rectorii care au semnat scrisoarea de sustinere e lui Popa la Minister, Ioan-Aurel Pop a declarat pentru Adevarul ca nu l-a sustinut pe acesta si nici nu a semnat scrisoarea: „Nici n-am auzit pana acum ca ar aparea numele meu pe lista sustinatorilor sai, mi se pare ciudat„.

In 2012, Ioan Aurel Pop a fost impotriva verdictului de plagiat dat lui Victor Ponta de CNATDCU. Amintim ca acest Consiliu de Atestare a Titlurilor Universitare a fost prima institutie care a constatat ca Ponta a plagiat in teza sa de doctorat, insa a fost reorganizat de ministrul Liviu Pop, in aceeasi zi in care conducerea a dat verdictul, astfel ca Ministerul nu a recunoscut concluziile de plagiat. Membru al Consiliului general al CNATDCU la acea vreme, Ioan Aurel Pop s-a delimitat de verdictul colegilor sai (detalii aici).

In 2016, o serie de declaratii dure facute de Ioan Aurel Pop, la adresa tinerilor, au atras atentia. Intr-un articol publicat pe site-ul AmosNews.ro, rectorul UBB a scris:

„Oamenii lipsiti de cultura generala si de orizont artistic, oamenii capabili sa rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea sa compare si sa ia decizii in cunostinta de cauza alcatuiesc generatia ‘Google’, generatia ‘Facebook’, generatia ‘SMS’ sau toate la un loc!” (Detalii aici).

Cine este Victor Voicu

Victor Voicu

Foto: AGERPRES

Victor Voicu este medic farmacolog, presedinte al Sectiei de Stiinte Medicale a Academiei Romane, membru titular al Academiei Romane din 2001, corespondent din 1991. In decembrie 2017 a fost ales membru corespondent din strainatate al Academiei Nationale Franceze de Medicina. In prezent este secretar general al Academiei, iar in 1992 a fost profesor invitat la Center for Blood Research, afiliat la Universitatea Harvard, Boston.

In 1990-1995 a fost seful Directiei Medicale din Ministerul Apararii Nationale, in 1987-2001 a fost comandant la Centrul de Cercetari Stiintifice Medico-Militare Bucuresti. Vezi aici CV-ul lui Victor Voicu

Victor Voicu a mai candidat la sefia Academiei si in 2006, si in 2010, si in 2014.

Victor Voicu a fost consilier prezidential cand Crin Antonescu a detinut, in 2012, interimar functia de presedinte (sursa). In 2010, numele sau aparea la portofoliul Sanatatii in „guvernul din umbra” prezentat de presedintele PNL de la acea vreme, Crin Antonescu.

Potrivit informatiilor din presa, in 2004 a fost acuzat ca ar fi favorizat firma sotiei sale, acordandu-i exclusivitate la producerea medicamentelor de succes, din pozitia sa de presedinte al Consiliului Stiintific din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului. In 2006 a castigat milioane de euro din vanzarea actiunilor de la compania farmaceutica LaborMed (sursa).

Cine este Bogdan Simionescu

Bogdan Simionescu

Foto: Agerpres

Bogdan Simionescu este vicepresedintele Academiei Romane, inginer chimist, doctor in stiinte chimice, profesor la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, Cercetator stiintific I la Institutul de Chimie Macromoleculara „Petru Poni” al Academiei Romane si membru titular al Academiei Romane din 2009, corespondent din 2000.

Este membru al Academiei Europene de Stiinte si Arte, iar in 2015 i-a fost conferit Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler. Descarca de aici CV-ul lui Bogdan Simionescu

In 2017, el a avertizat ca este un „genocid” ceea ce se intampla cu tinerii de la sate, care nu au acces la invatamantul universitar. „In momentul de fata, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, a doua universitate tehnica din Romania, are 11 facultati. La 10 din cele 11 facultati, in ultimii sapte ani, nu a existat niciun copil de taran student. Copiii care traiesc la tara si familiile lor reprezinta 40% din populatia Romaniei. Pentru mine, asta inseamna genocid. Pentru ca eliminam 40% din populatia tarii de la dreptul de a sti carte”, a spus Simionescu, citat de Agerpres.

Cine este Cristian Hera

Cristian Hera

Foto: Agerpres

Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane din 2010, este inginer agrochimist, doctor in agronomie, doctor docent in stiinte, presedinte al Sectiei de Stiinte Agricole si Silvice a Academiei Romane, membru titular al Academiei Romane din 2004, corespondent din 1995.

Dupa decesul lui Ionel Valentin Vlad, pe 24 decembrie 2017, prezidiul Academiei l-a ales pe Cristian Hera in functia de presedinte, pe trei luni, pana la organizarea de noi alegeri pentru conducerea institutiei (sursa).

In 1962-1965 a urmat mai multe specializari la Academia de Stiinte Agicole din Leipzig, Germania, Institutul National de Cercetari Agricole Versailles, Franta, la Universitatea din Uppsala din Suedia, la Universitatea Urbana – Illinois, Universitatea Raleigh, Carolina de Nord, SUA, si la Institutul de stiinta solului – Otawa, Canada.

Din 1995 este profesor de onoare la Academia de Stiinte Agricole din China, Institutul de aplicatii a energiei nucleare in agricultura. Este membru de onoare in Accademia dei Georgofili, Italia, si tot membru de onoare al Academiei Ruse de Stiinte Agricole. Detine Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Descarca de aici CV-ul lui Cristian Hera

Cum se alege presedintele Academiei Romane si cine il alege

Cele 14 sectii si 3 filiale ale Academiei Romane au trimis propuneri pentru functia de presedinte al Academiei. Potrivit procedurii, membrii titluari pot si ei sa isi depuna singuri candidatura, data limita fiind tot vineri, 9 martie. Candidatii trebuie ca in perioada 9 martie – 21 martie sa isi depuna planurile manageriale la Cancelaria Academiei, care le transmite tuturor sectiilor, pentru a fi consultate de toti membrii Academiei Romane. Documentele sunt de uz intern, strict pentru membrii academiei, au precizat pentru HotNews.ro reprezentantii biroului de presa.

Alegerea presedintelui se face prin vot secret, de catre Adunarea Generala, pe 5 aprilie 2018. Adunarea Generala este formata in prezent din 200 de persoane. Acestea sunt membrii titulari, membrii corespondenti si membrii de onoare ai Academiei. Vezi aici membrii Adunarii Generale

Inainte de alegeri, fiecare candidat isi va sustine, in fata Adunarii Generale, planul managerial.

Presedintele Academiei Romane este ales din randul membrilor titulari, pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decizii. Presedintele Academiei Romane este ordonator principal de credite, potrivit Legii de organizare a Academiei Romane.

Statutul Academiei prevede ca „persoanele care ocupa functii de demnitate publica in stat sau care sunt conducatori de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei Romane in perioada exercitarii mandatului”.

Alegerea se face in conditiile cvorumului (cvorumul Adunarii Generale este constituit din jumatate plus unu dintre membrii sai, cu exceptia membrilor de onoare straini), cu obtinerea a cel putin doua treimi din numarul voturilor membrilor prezenti. In al doilea tur de scrutin se decide, in conditiile cvorumului, cu majoritate simpla.

Functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar general sunt asimilate cu functiile de demnitate publica, fiind retribuite cu indemnizatii la nivel de ministru, in cazul presedintelui, si de secretar de stat, membru al Guvernului, in cazul vicepresedintilor si al secretarului general.

Preluarea functiilor de presedinte, vicepresedinte si secretar general ai Academiei Romane se face in termen de 15 zile de la data alegerii (Sursa: Statutul Academiei Romane).

Presedintele Academiei Romane, vicepresedintii si secretarul general alcatuiesc Biroul Prezidiului Academiei Romane, care asigura conducerea operativa a Academiei Romane.

Principalele atributii ale Academiei Romane:

– promoveaza stiinta si cultura in toate domeniile

– se ingrijeste de cultivarea limbii romane si stabileste regulile ortografice obligatorii

– gestioneaza bunurile culturale din patrimoniul national, care se afla in proprietatea sau in administrarea sa

– organizeaza manifestari stiintifice si culturale, activitati de cercetare stiintifica si de calificare profesionala superioara, cursuri postuniversitare si doctorate, in colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in conditiile prevazute de lege

– coordoneaza activitatea institutelor si a centrelor de cercetare stiintifica din subordinea sa

– editeaza opere din domeniul stiintelor, literelor si artelor, precum si publicatii periodice

– decerneaza diplome si premii pentru realizari deosebite in domeniul stiintelor, literelor si artelor

– acorda burse pe baza de concurs pentru perfectionare, in tara sau in strainatate

– avizeaza proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Romane

– poate elabora proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de catre ministerul de resort

– coordoneaza activitatea Academiei di Romania de la Roma si a Centrului Cultural de la Venetia

– coordoneaza activitatea fundatiilor proprii

(sursa Legea de organizare a Academiei Romane)

Obiective ale Academiei Romane:

– cultivarea si promovarea stiintei si culturii nationale si universale

– cultivarea si promovarea limbii si literaturii romane si a istoriei nationale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii romane

– promovarea principiilor democratice si etice si sprijinirea liberei circulatii a ideilor in stiintele, artele si literele romanesti

– organizarea si efectuarea de cercetari fundamentale si avansate, precum si informarea si documentarea stiintifica necesare membrilor sai si unitatilor proprii

– stimularea si promovarea, in stiinta si cultura, a creatiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de sustinere a activitatii si prin acordarea de premii

– decernarea de distinctii pentru realizari deosebite in domeniul stiintei si culturii, literelor si artelor;

– editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum si de publicatii periodice din domeniul ei de activitate;

– organizarea de activitati de calificare profesionala superioara, cursuri postuniversitare, doctorate si acordarea de titluri stiintifice si academice, in conditiile legii;

– promovarea stiintei si culturii romanesti pe plan international si stimularea interactiunii culturii romanesti cu alte culturi prin incheierea de acorduri bilaterale si colaborarea bi- si multilaterala in domeniul cercetarii stiintifice cu academii si institutii stiintifice similare din strainatate; afilierea la organizatii internationale stiintifice si profesionale; promovarea valorilor in spatiul european al cunoasterii;

– promovarea societatii cunoasterii bazate pe stiinta, tehnologie si protejarea mediului

– elaborarea de studii, analize, recomandari, evaluari si strategii nationale pentru Administratia Prezidentiala, Parlament, Guvern si alte institutii nationale – la cerere sau din initiativa proprie – cu privire la politica nationala in domeniul stiintei, literelor si artelor in Romania si la marile probleme ale tarii, inclusiv relatia cu Uniunea Europeana.

(sursa si lista integrala a obiectivelor Academiei, in Statutul Academiei Romane)