Nu-ți convine suma de pe bonul de cumpărături? Spre cine arată BNR cu degetul

Deficitul de forță de muncă din economia românească a ridicat inflația cu aproximativ 2,8 puncte procentuale în 2023, iar în prima jumătate a anului 2024, impactul dificultăților de angajare asupra ratei inflației a fost de circa 2,2 puncte procentuale, arată o analiză publicată de Banca Centrală.

Dacă angajatorii se străduiesc să găsească lucrători, ei sunt nevoiți să ofere salarii și condiții de muncă mai bune.

Deficitul de forță de muncă afectează negativ calitatea vieții, arată cercetările unuia din cele mai bune think thank-uri americane. Acum, specialiștii din Banca Națională demonstrează că același deficit afectează în mod consistent și inflația.

Cu un total de peste 34.500 de locuri de muncă vacante (acestea fiind cele oficial înregistrare de Statistică, dar pe lângă ele mai sunt și altele ne-declarate) și 450.000 de șomeri, companiile se străduiesc să angajeze dar nu găsesc oamenii potriviți.

Un proces de recrutare competitiv poate crește costurile angajatorilor în mai multe moduri. De exemplu, angajatorii pot crește salariile sau pot oferi beneficii suplimentare pentru a atrage potențiali lucrători sau pentru a păstra personalul actual. De asemenea, procesul de recrutare în sine a devenit mai scump. Publicitatea posturilor vacante, intervievarea candidaților și verificările cv-urilor sunt toate practici costisitoare care necesită investiții atât de timp, cât și de bani. Chiar și după ce angajezi un om, integrarea lui poate reduce productivitatea angajaților mai vechi care acum trebuie să aloce timp pentru formarea noilor angajați. În plus, durează ceva timp până când noii angajați se pun la punct cu toate practicile firmei și ajung la potențialul lor maxim.

Toate aceste circumstanțe pun o presiune financiară semnificativă asupra firmelor, în special asupra celor mici, care operează cu marje de profit mai mici . Acest lucru îi determină pe antreprenori să crească prețurile, ceea ce, la rândul său, creează un efect de bulgăre de zăpadă.

De exemplu, este posibil ca un fermier să fie forțat să perceapă mai mult pentru recolta sa din cauza costurilor crescute cu forța de muncă, astfel încât restaurantul care îi cumpără legumele va mări prețul supei sau a mesei în genere.

În România, mai arată BNR, cu toate că efectul deficitului de forță de muncă afectează majoritatea ramurilor economiei naționale, doar anumite segmente prezintă o relevanță sporită pentru prețurile de consum.

Deficitul de forță de muncă reprezintă diferența dintre nevoia de personal cu o calificare potrivită și candidații disponibili la nivelul de piață al salariului real.

Pregătirea necorespunzătoare a candidaților disponibili, dar și traiectoria în continuă descreștere a populației în vârstă de muncă din economia românească, imprimată inclusiv de o rată ridicată a emigrării, afectează echilibrul de pe piața muncii, companiile locale întâmpinând dificultăți importante atunci când sunt nevoite să-și reîntregească ori să își extindă schemele de personal. Salariile sunt, de regulă, primele care se ajustează, iar acest lucru ulterior se reflectă în dinamica prețurilor, arată analiza BNR.

Contribuții consistente revin comerțului cu amănuntul și serviciilor recreative – circa 1 punct procentual în 2023, respectiv 0,8 puncte procentuale în prima jumătate din 2024. Influențe importante au, de asemenea, industria alimentară, industria ușoară și cea de fabricare a echipamentelor electrice, aceasta din urmă ramură producând numeroase tipuri de utilaje folosite la nivelul segmentelor producătoare de bunuri de consum, mai spun autorii analizei.

Potrivit acestora, într-o manieră similară se propagă și efectele inflaționiste provenite din zona activităților de transport rutier, logistică și depozitate sau a comerțului cu ridicata.