Sari direct la conținut

Prevederea din Convenția de la Viena, invocată de Poliție în cazul șoferului cu numere anti-PSD, a fost modificată din 2016. Poliția susține însă că „nu a fost ratificată”, deși procedura nu presupune acest lucru

HotNews.ro
Conferint de presa IGPR, Foto: Captura Facebook
Conferint de presa IGPR, Foto: Captura Facebook

​Prevederea din Convenția de la Viena pe care polițiștii o invocă în cazul soferului cu plăcute de înmatriculare anti-PSD permite ca acestea să conțină doar litere, și nu doar cifre și litere așa cum au susținut reprezentanții Poliției. Mai exact, la propunerea Belgiei, făcută în 19 martie 2015, Convenția ratificată și de România, a fost amendată în acest sens. După 12 luni, decizia a rămas definitivă, deoarece nicio parte semnatară nu a avut vreo obiecție, și a intrat în vigoare la data de 19 septembrie 2016. Cu toate acestea, reprezentanții Poliției susțin că „aceste aspecte se vor stabili cu exactitate și certitudine în cadrul verificărilor efectuate în cadrul dosarului penal deschis”.

Dosarul penal deschis pe numele lui Răzvan Ștefănescu se bazează pe coroborarea prevederilor din Codul penal cu prevederile din ordonanța 195/ 2002, articolul 82, care prevede că autovehicule înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat și pot circula pe teritoriul România dacă respectă conditiile tehnice prevazute in Conventia de la Viena încheiată în 1968 si ratificata de Romania în 1980, a declarat directorul adjunct al Poliției Rutiere, comisar șef Marian Badea. „Convenția de la Viena prevede că numerele de înmatriculare sunt prevăzute fie cu cifre, fie cu cifre și litere, iar acest număr de înmatriculare era constituit numai din litere”, a spus el.

Cu toate acestea, prevederea din Convenția de la Viena, respectiv paragraful 1, al anexei 2, la care a făcut referire Badea,a fost amendată, la propunerea făcută de Belgia în 2015, astfel încât să fie autorizată atribuirea de plăcute de înmatriculare personalizate constituite și numai din litere.

Astfel,potrivit procedurii prevăzute de Convenția de la Viena, după 12 luni, în care părțile semnatare puteau respinge sau formula o cerere de examinare, amendamentul s-a considerat adoptat, prevederea intrând în vigoare la 19 septembrie 2016în cazul tuturor statelor semnatare.

Întrebat de HotNews despre această situație, Marian Badea a susținut că se „prevede foarte clar că aceste numere trebuiesc făcute fie numai din cifre, fie din cifre și litere”. „De asemenea, statele membre pot folosi aceste numere de înmatriculare personalizate pe teritoriul altui stat dacă au permisiunea acestui stat. România nu permite folosirea altor numere decât cele pe care vi le-am prezentat mai devreme”, a completat el.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Georgian Drăgan, a susținut că amendamentul sus-menționat reprezintă „o situație ipotetică”, dar „aceste aspecte se vor stabili cu exactitate și certitudine în cadrul verificărilor efectuate în cadrul dosarului penal deschis”. Întrebat dacă s-ar putea schimba încadrarea în acest dosar, Drăgan a răspuns: „o să stabilească ancheta în desfășurare”.

Mai mult, el a susținut că această modificare a paragrafului 1 din anexa 2 a Convenția de la Viena „nu a fost ratificată”.

Cu toate acestea, Convenția de la Viena, ratificată de România în 1980, prevede la articolul 49, alineatul 2, o altă procedură.

Iată textul privind procedura de amendare:

2. a) Orice propunere de amendament care va fi comunicată conform dispoziţiilor paragrafului precedent va fi considerată ca acceptată dacă, în termenul de 12 luni sus-menţionat, cel puţin o treime din părţile contractante informează secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferinţe pentru a-l examina. Secretarul general va comunică tuturor părţilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum şi orice cerere de convocare a unei conferinţe. Dacă numărul total al respingerilor şi al cererilor primite în termenul de 12 luni este inferior unei treimi din numărul total al părţilor contractante, secretarul general va înştiinţa părţile contractante ca amendamentul va intră în vigoare la 6 luni după expirarea termenului de 12 luni specificat la paragraful precedent pentru toate părţile contractante, cu excepţia acelora care, în decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinţe pentru a-l examina.

b) Orice parte contractantă care, în decursul termenului de 12 luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferinţe pentru a-l examina va putea, în orice moment după expirarea acestui termen, sa înştiinţeze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunică aceasta tuturor celorlalte părţi contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru părţile contractante care vor anunta acceptarea, la 6 luni după ce secretarul general va primi înştiinţarea lor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro