România, găsită vinovată de justiția UE pentru gropile de gunoi ilegale

​Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât joi că România se face vinovată că nu a închis 68 de gropi de gunoi ilegale, însă eventuale sancțiuni financiare nu sunt aplicate în această fază a procedurii de infringement. Acesta este al doilea caz în care România este găsită vinovată de CJUE pentru neaplicarea legislației UE, primul caz fiind tot unul de mediu, legat de exploatarea Moldomin.

Hotărârea de joi a CJUE vine după ce, pe 23 mai 2017, Comisia Europeană a dat în judecată România pentru neînchiderea a 68 de depozite de gunoi care încălcau o directivă europeană privind mediul.

„Prin faptul că nu s‑a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deșeuri în cauză, obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) și cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, acele depozite de deșeuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva menționată, nu au primit autorizația care să le permită să funcționeze în continuare, România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta” – a hotărât joi Curtea de la Luxemburg

De asemenea, CJUE obligă România la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța Uniunii Europene reține totuși că „România a luat măsuri în vederea închiderii și a inspecției finale a depozitelor de deșeuri”, însă „niciunul dintre cele 68 de depozite de deșeuri în cauză nu a fost închis în conformitate cu Directiva 1999/31 anterior datei de 25 noiembrie 2015”.

Hotărârea de joi a CJUE nu vine acum și cu sancțiuni financiare împotriva României. Mai departe, autoritățile române sunt obligate să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Dacă, în ciuda hotărârii Curții, România tot nu remediază situația, Comisia Europeană poate retrimite cazul la Curtea de Justiție. Abia la a doua trimitere a aceluiași caz la Curtea de Justiție, Comisia Europeană propune instanței să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/ sau a unei plăți zilnice.

• Eventualele sancțiunile sunt calculate ținând seama de:
• importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private
• perioada în care nu a fost aplicată legislația UE
• capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv)

Eventuala sumă propusă de Comisie poate fi însă modificată de către Curte în hotărârea sa.

În schimb, România riscă sancțiuni financiare într-un alt caz aflat deja la Curtea de Justiție a UE, de data aceasta privind netranspunerea în legislația națională a unei directive UE. E vorba despre Directiva europeană Directivei 2015/849/UE privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În acest caz, Comisia Europeană a propus deja sancțiuni financiare care ar ajunge în acest moment în jurul sumei de 3 milioane de euro, cu posibilitate de creștere în funcție de timpul care se scurge până când România (Parlamentul) adoptă o lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, care să fie promulgată și publicată în Monitorul oficial.

Sancțiunea pecuniară, cerută deja de CE la CJUE împotriva României în cazul neadoptării Legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor ar urma să se calculeze astfel:

• O sumă forfetară fixă calculată prin înmulțirea valorii zilnice de 6.016 euro și 80 de cenți cu numărul de zile de neîndeplinire a obligației de transpunere a Directivei 2015/849/UE. Numărul de zile se calculează începând cu ziua imediat următoare datei la care s-a împlinit termenul de transpunere (26.06.2017) și până la data îndeplinirii obligației de transpunere sau, după caz, a hotărâri CJUE.

• Penalități de 21.274 euro și 40 de cenți pe zi de întârziere – aplicabile de la data pronunțării hotărârii CJUE și până la data îndeplinirii obligației de transpunere completă a Directivei.

Cele 68 de gropi de gunoi – cum am ajuns aici

Încă din 15 februarie 2017 Comisia Europeana a decis să trimită România în fața Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca țara nu a inchis si reabilitat 68 de depozite ilegale de deseuri ce constituie „un risc grav pentru sanatatea umana si pentru mediu”.

In pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, Romania nu a reusit sa ia masuri in ceea ce priveste depozitele de deseuri neconforme, in concordanta cu prevederile din normele europene relevante (Directiva 1999/31/CE a Consiliului), sustine CE.

Astfel, statele membre au obligatia de a recupera si elimina deseurile intr-un mod care sa nu pericliteze sanatatea umana si mediul, interzicand abandonarea, descarcarea sau evacuarea lor necontrolata. Romania avea obligatia de a inchide si a reabilita depozitele de deseuri municipale si industriale care nu corespund standardelor pana la 16 iulie 2009.

Intrucat pentru remedierea acestei situatii nu s-au inregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, in septembrie 2015, solicitand autoritatilor romane sa ia masuri corespunzatoare cu privire la 109 situri necontrolate care, desi nu mai erau utilizate, continuau sa reprezinte o amenintare pentru sanatatea umana si pentru mediu.

S-au inregistrat unele progrese, dar pentru 68 de depozite de deseuri masurile necesare de remediere si inchidere nu fusesera finalizate in decembrie 2016. Pentru a determina Romania sa accelereze procesul, Comisia trimite autoritatile romane in fata Curtii de Justitie a UE.

In temeiul dreptului UE, in Europa ar trebui sa fie desfasurate doar activitati controlate si sigure legate de depozitele de deseuri. Directiva privind depozitele de deseuri stabileste standarde pentru protectia sanatatii umane si a mediului, in special a apelor de suprafata, a apelor subterane, a solului si a aerului, impotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea si eliminarea deseurilor. Aceasta urmareste sa previna sau sa reduca, pe cat posibil, efectele negative ale depozitarii deseurilor, pe intreaga durata a ciclului de viata a unor astfel de depozite.

Masuri similare au fost adoptate impotriva altor sase state membre: Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia si Slovacia. Curtea a emis deja hotarari impotriva Bulgariei, a Ciprului si a Spaniei, potrivit sutuației din februarie 2017.

Exista numeroase modalitati de eliminare a deseurilor. Ingroparea acestora in sol, cunoscuta sub denumirea de „depozitare”, este metoda cel mai putin durabila din punct de vedere ecologic si ar trebui sa fie mentinuta doar la minimul absolut necesar, mai spune CE.

Romania, Cipru, Grecia, Croatia si Malta recurg la ingroparea gunoiului in proportie mai mare de 75% din deseurile municipale, potrivit unui raport depus la Parlamentul European.

România se află la a doua hotărâre prin care este găsită vnovată de CJUE pentru încălcarea legislației europene. În iulie 2016, CJUE a găsit România vinvată tot într-un caz privind protecția mediului: cazul Moldomin.

Potrivit reclamației făcute de Comisia Europeană și deciziei CJUE de atunci, România nu a luat măsuri adecvate de ecologizare a iazului de decantare Boșneag, aparținând exploatării miniere de cupru și zinc a companiei falimentare Moldomin SA din Moldova Nouă, județul Caraș-Severin.

„Iazul este o sursa majora de poluare, raspandind pulberi toxice care prezinta riscuri semnificative pentru sanatatea umana si pentru mediu”, a avertizat CE.

România a fost de acord să ia masuri pentru a solutiona problema, dar „progresele au fost insuficiente”.

De partea cealalata, Guvernul român s-a apărat spunând că Moldomin nu mai era sub controlul statului, pentru că societatea se afla in lichidare, dar a promis că va gasi o solutie pentru a respecta legislatia europeana de mediu.

La fel ca și în cazul de joi, privind cele 68 de depozite de deșeuri, nici în cazul Moldomin nu am fost condamnați la plata de amenzi. România trebuie să ia mai departe măsurile cerute de Comisia Europeană și să convingă Bruxelles-ul de asta, în caz contrar riscând să fie trimisă din nou la CJUE și condamnată, de data aceasta, la sancțiuni finciare.