Sari direct la conținut

Augustin Zegrean: Procurorul General poate să atace în contencios administrativ cererea de revocare. Nu înțeleg de ce dna Kovesi nu a făcut-o / Constituția spune că accesul la Justiție este liber și nimeni nu poate îngrădi acest drept

HotNews.ro
Augustin Zegrean, Foto: Agerpres
Augustin Zegrean, Foto: Agerpres

​​Fostul președinte al Curții Constituționale(CCR), Augustin Zegrean, susține că Procurorul General, Augustin Lazăr, poate să atace în contencios administrativ cererea de revocare formulată de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Fostul judecător constituțional a explicat, pentru HotNews, că deschiderea acțiunii în Justiție nu trebuie să aștepte nici avizul CSM, nici semnarea de către președinte a decretului de revocare, adresa prin care Ministrul Justiției informează președintele de declanșarea procedurii de revocare fiind un act administrativ.

„Actul pe care dl Tudorel Toader îl trimite președintelui, solicitarea de revocare, este un act administrativ. Și actele administrative pot fi atacate la Curtea de Apel, dacă e vorba de un ministru. Și în Constituție, și în legea contenciosului administrativ zice că o persoană ale cărui drepturi sau libertăți sunt afectate printr-un act administrativ ilegal poate să ceară justiței anularea actului și repararea prejudiciului, dacă este cazul. Eu cred că Procurorul General, oricine ar fi el, nu numai ăsta de acuma, oricare altul, ar putea să atace această cerere, această sesizare a ministrului, mai ales că judecătorii Curții Constituționale, prin decizia aceea cu revocarea dnei Kovesi, au spus ei acolo că actul ministrului este actul final, președintele nu poate să-l refuze. Președintele nu poate să refuze revocarea și atunci actul prin care se cere revocarea, fiind un act administrativ, ar putea fi atacat în Justiție, pentru că orice om, orice cetățean al acestei republici, dacă-i este afectat dreptul, trebuie să aibă o cale de atac la Justiție. Constituția spune că accesul la Justiție este liber și nimeni, nicio lege nu poate îngrădi acest drept. (…) Procurorul General poate să atace cererea Ministrului, nu trebuie să aștepte decretul președintelui, care și el poate fi atacat. Nu înțeleg de ce dna Kovesi nu a făcut și ea la fel atunci”, a declarat Zegrean pentru HotNews.

Întrebat dacă instanța de contencios nu se poate pronunța decât în privința legalității, în sensul respectării procedurii, fostul președinte al Curții Constituționale a răspuns că „legalitate înseamnă multe și respectarea procedurii, și respectarea legii în legătură cu revocarea”.

„Eu cred că ar putea, mergând mai departe pe firul logicii, ar putea să vadă și dacă motivele care sunt invocate sunt chiar motive de revocare sau se ascunde în spatele acestor motive o altă intenție. Totul se merge la Justiție, eu nu-mi imaginez acte care nu pot fi atacate în Justiție”, a spus Zegrean.

Cât privește decizia CCR în cazul cererii de revocare a fostei șefe a DNA, în care se vorbește despre faptul că actul emis de preşedintele României sau refuzul emiterii acestuia dă naştere unui raport de drept administrativ numai în limitele verificării legalității desfășurării procedurii de revocare, Zegrean a spus că acesta se referă la raportul dintre președinte și ministru, neavând legătură cu „victima”.

„Sigur o să vă spună mulți că este un raport de drept constituțional. Este raport de drept constituțional între ministru și președinte. Dar victima acestui raport, care este persoana în discuție, cel a cărui revocare se cere, trebuie să aibă posibilitatea să se adreseze Justiției. Și are posibilitatea asta. (…) E simplu să spui: eu sunt ministru al Justiției, nu-l mai vreau pe ăsta și-l dau afară și nimeni nu-l poate opri, ce-i asta?”, a mai spus Zegrean.

Ministrul Justiției, ​​Tudorel Toader, a propus miercuri revocarea din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a prezentat, în sinteză, raportul de evaluare de 63 de pagini, în care a identificat 20 de motive pentru care, în opinia sa, Lazăr nu mai poate continua în funcția de procuror general.

Ministrul Justiției a susținut că faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, punând totodată între capetele de acuzare declarațiile publice ale lui Lazăr în cazul legilor justiției, precum și presatția publică a acestora în cazul protocoalelor încheiate de instituții din justiție cu SRI. „Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constituționale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcției de conducere din cadrul Minsiterului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public. Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare”, a spus Toader.

Potrivit procedurii, secția de procurori a CSM trebuie să se pronunțe asupra propunerii care ulterior ajunge la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului este însă obligat să dea curs propunerii ministrului Justiției, fapt statuat de Curtea Constituțională în decizia referitoare la revocarea șefei DNA.

Tudorel Toader a publicat vineri pe contul lui de Facebook extrase dintr-o decizie recentă a Curții Constituționale legată de soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre ministrul Justiției și președintele României, potrivit cărora„instanţa de contencios administrativ nu poate cerceta raportul de drept constituţional” dintre cei doi.

Președintele Klaus Iohannis a susținut joi că cererea ministrului Justiției de revocare a procurorului general Augustin Toader este „complet inadecvată” și îi cere din nou demisia lui Tudorel Toader.

„Președintele Klaus Iohannis apreciază activitatea Procurorului General și consideră că cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii”, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale.

Șeful statului adaugă că se încearcă, din nou, acreditarea ideii că procurorii sunt dușmanii societății.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro