Tudorel Toader: Înainte de a vorbi despre o Ordonanță de abrogare a legii recursului compensatoriu, ar trebui ca inițiatorii și avizatorii legii să suporte consecințele
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, pentru HotNews, legat de solicitarea USR ca Guvernul să emită o Ordonanță de Urgență pentru abrogarea legii privind recursul compensatoriu, că va analiza o astfel de cerere când o va primi personal, deși nu el este cel care ar trebui să ia o asemenea decizie: „Ce, este treaba ministrului Justiției să dea ordonanțe?”. Tudorel Toader a mai susținut că, înainte de a vorbi despre adoptarea unei astfel de Ordonanțe, ar trebui ca „inițiatorii și avizatorii acestei legi să își asume consecințele ei”.
Ministrul Justiției a susținut că el nu a primit nicio solicitare pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului pentru abrogarea legii privind recursul compensatoriu, el reluând declarațiile potrivit cărora responsabilii pentru acest act normativ sunt guvernarea tehnocrată și CSM, în componența anterioară. „Eu nu am primit o astfel de solicitare. În al doilea rând, aș vrea să se clarifice parcursul legislativ privind recursul compensatoriu – cine l-a inițiat, fosta guvernare tehnocrată, cum l-a avizat CSM-ul în componența anterioară, care a zis că zilele ar trebui să se considere ca executate efectiv, și nu să dea beneficiu la liberarea condiționată, cum a fost adoptată legea de Parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce am devenit ministru”, a declarat Tudorel Toader, pentru HotNews.
Întrebat insistent dacă ia în calcul să își asume adoptarea unei Ordonanțe pentru abrogarea legii privind recursul compensatoriu, Tudorel Toader a spus că nu el este cel care ar trebui să își asume o astfel de decizie.
„Ce, ministrul dă o Ordonanță? (…) Mai întâi să își asume consecințele legii inițiatorii și avizatorii acestei legi, cei care pe parcurs au modificat-o”, a adăugat ministrul Justiției.
Deputatul USR Stelian Ion a declarat luni că urmează să depună un proiect de lege de abrogare a legii privind recursul compensatoriu și a solicitat Guvernului să adopte o Ordonanță de urgență de abrogare a acestei legi. Proiectul USR va avea un articol unic ce va prevede abrogarea legii intrate în vigoare în 2017.
Legea recursului compensatoriu prevede că deținuții încarcerați în condiții inumane – în special acestea referindu-se la spațiul din penitenciar – beneficiază de șase zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.
188 dintre deținuții eliberați în baza legii recursului compensatoriu s-au reîntors în închisori după ce au comis noi crime, tâlhării, violuri
Ministerul de justiție a precizat, într-un răspuns oficial la o interpelare adresată de deputatul PNL Florin Roman, că 188 dintre deținuții eliberați în baza legii recursului compensatoriu s-au reîntors în închisoare după ce au comis tâlhării, violuri, crime, tentativă de crimă.
Potrivit MJ, în perioada 19.10.2017-23.11.2018 au fost eliberați condiționat, în baza legii 10.880 de deținuți. Din totalul acestor persoane, 649 au revenit in unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar 188 au comis violuri, crime și tâlharii.
Roman a declarat duminică seară că va depune un proiect de lege care prevede că persoanele care comit infracțiuni cu violențe, crime, tentative de crimă, tâlhărie sau viol să nu mai beneficieze de prevederile legii.
Și liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, a scris luni că „se impune de urgență” ca deținuții care au comis infracțiuni cu violențe, crime, tentative de crimă, tâlhărie sau viol să nu mai beneficieze de prevederile privind regimul compensatoriu.
„Recursul compensatoriu arată incapacitatea statului de a rezolva problemele din închisori. În loc să rezolve problemele din penitenciare legate de spațiile improprii, personalul insuficient și igiena precară, Guvernul a preferat să elibereze în ultimul an peste 13.000 de deținuți, care, conform statisticilor, în peste 80% dintre cazuri vor recidiva. În loc să-i ajute să se integreze în societate după executarea pedepselor, statul a devenit complice la crimă,” susține aceasta.
Istoria proiectului
Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima luna de mandat, pe data de 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executata în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că pana la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi.
Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în parlament până la adoptarea acesteia în mai 2017.
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.
Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Prevederile legii se aplică pentru persoanele întemnițate începând cu anul 2012.
Cum au definit cei din Comisia juridică ce înseamnă „condiții necorespunzătoare” de detenție:
a) cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4mp/detinut, care se calculeaza excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă.
b) lipsa accesului la activitati în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă.
f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în peretii camerelor de detenție.
Textul legii poate fi consultat aici
Legea recursului compensatoriu a fost adoptată pe 9 mai 2017 de Camera Deputaților cu 175 voturi „pentru” – PSD, ALDE, UDMR, minorități și un deputat PNL, Ioan Cupșa (membru în comisia juridică), 85 „contra” – PNL, USR și 3 de la minorități, și 20 de abțineri – câte 2 de la PSD, PNL, câte unul de la UDMR, ALDE, minorități și 13, adică toți, de la PMP. Vezi aici votul
Scandalul Raluca Prună vs. Tudorel Toader
Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună susţine că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost discutat în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor „care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului”. Prună mai spune și că „Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat”.
Raluca Prună a postat duminică un mesaj pe Facebook, în replică la un alt mesaj publicat de Tudorel Toader, în care actualul ministru al Justiţiei spunea că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat sub guvernarea anterioară, iar propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru, notează Agerpres.
„Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat. Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: s-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile, chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins fără verificarea riguroasă a fiecărui caz, pentru a stabili că au fost condiţii neconforme de detenţie; s-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp. Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Şi am avertizat ce urmează”, declară Raluca Prună.
Ea explică faptul că proiectul a fost adoptat în Guvernul Grindeanu, în ianuarie 2017, însă Tudorel Toader era deja ministru când propunerea legislativă era discutată în Parlament şi el avea obligaţia să se opună modificărilor adoptate în Parlament.
„Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al Justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în Guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea, aşadar, obligaţia să apere proiectul adoptat de Guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanţilor MJ să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader”, spune Raluca Prună.
Fostul ministru mai declară că responsabilitatea pentru efectele acestei legi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE, „care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate, cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader”.
„Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e laş şi fără curajul asumării responsabilităţii. O lecţie gratis de la o tehnocrată modestă pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte de adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu, tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul”, precizează Prună.
INTERVIURILE HotNews.ro