Kovesi, în planul de management pentru Parchetul European trimis europarlamentarilor care o vor audia: Oamenii vor rezultate rapide

Laura Codruța Kovesi a trimis o scrisoare, obținută de Europa Liberă, Comisiei LIBE din Parlamentul European, unde în 26 februarie va fi dat unul dintre voturile decisive pentru viitorul șef al Parchetului European (EPPO). În scrisoarea transmisă LIBE, Kovesi răspunde la trei întrebări generice despre planurile sale la șefia EPPO și spune că „oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani”.

Astfel de scrisori, însoțite de CV și de scrisoare de intenție, au fost trimise și de ceilalți doi candidați la postul de procuror-șef european, care provin din Germania și Franța.

„EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scrie Laura Codruța Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecție a șefului Parchetului European, la care ea este clasată pe primul loc de către comisia de selecție, alcătuită din experți europeni.

„Oamenii așteaptă rezultate palpabile și rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câțiva ani. Dincolo de obligațiile instituționale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul și explicarea activității noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă și ținând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câștiga credibilitate și a menține încrederea, este esențial ca EPPO să acționeze mereu cu deplin respect pentru restricțiile procedurale și pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obține condamnări în instanțele naționale”, scrie Laura Codruța Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.

De asemenea, Laura Codruța Kovesi își exprimă îngrijorarea cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegați la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceștia vor trebui să își împartă munca între țara din care provin și Parchetul European.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegați (EDP), înalt calificați, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de membre UE participă la EPPO). Deși selecția și numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegați vor fi ancorați în sistemele naționale și vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze și să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegați rămân membri activi ai parchetelor naționale din statele membre și pot exercita funcții ca procurori naționali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aștept ca numărul și complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puțin timp procurorilor delegați pentru a întreprinde asemenea activități și la nivel național. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Șef European și validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conțină prevederi specifice pentru aceste situații, pentru a evita probleme precum instrucțiuni care se bat cap în cap”, arată Kovesi.

Kovesi subliniază în scrisoarea sa în care își prezintă planul de management că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autoritățile naționale și cele de la EPPO și mai vorbește și despre înființarea unui „sistem de management al cazurilor” care să permită procurorilor europeni decizii în timp real. Un astfel de sistem ar fi o premieră, spune Kovesi, care consideră că punerea în practică a acestui sistem este „cea mai presantă problemă care trebuie abordată și rezolvată, dacă vrem ca EPPO să poată funcționa până în noiembrie 2020”.

În 26 februarie, Comisia LIBE (Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne) din Parlamentul European, compusă din 60 de europarlamentari, va da un vot pe lista cu candidații pentru șefia parchetului European, fiecăruia dintre cei trei candidați revenindu-i un punctaj. Apoi, ambasadorii la UE ai fiecărui stat membru vor negocia, în cadrul COREPER, susținerea de care se bucură acești candidați și vor da un nou vot asupra candidaților, reieșind un nou punctaj. Ambasadorul român la UE este Luminița Odobescu. COREPER ține de Consiliul Uniunii Europene, condus acum de România. Urmează apoi votul final în plenul Parlamentul European.