Ce urmează pentru Kovesi: Cei 3 ambasadori-cheie de care depinde soarta candidatei românce la șefia Parchetului European

​Surse diplomatice au detaliat pentru HotNews.ro care este procedura de urmat în mod normal în procesul de numire a viitorului procuror-șef european de către parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. În Consiliu vor fi 3 oameni-cheie care vor influența soarta candidatului român la șefia Parchetului European, Laura Kovesi.

În acest moment, procesul de selecție a procurorului european arată astfel:

• În 4 februarie 2019, un panel de experți independenți, format în principal din judecători și procurori din mai multe state UE și foști judecători ai Curții de Justiție a UE, a selectat 3 candidați pentru postul de procuror-șef european. În urma procesului de selecție, care a cuprins inclusiv interviuri, Kovesi a fost plasată pe primul loc în lista scurtă a preferințelor, în fața candidaților Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania).

• În 20 februarie, în cadrul Consiliului COREPER, cei 22 de ambasadori ai statelor care au aderat la mecanismul Parchetului European au votat, fără audierea candidaților, următoarea listă: Jean-Francois Bohnert – 50 de puncte, Laura Kovesi – 29 puncte, Andres Ritter 29 puncte. Votul a fost însă unul indicativ și se poate schimba. Votul a fost secret și nici în ziua de azi nu a fost făcută publică opțiunea exercitată de ambasadoarea româncă, Luminița Odobescu. În schimb, declarațiile date de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și de premierul Viorica Dăncilă indică faptul că Guvernul României, care asigură și Președinția Consiliului UE, nu a susținut candidatul român. Presa internațională a constatat atunci că Guvernul Dăncilă i-a pus piedici candidatului român.

• În 26 februarie 2019, cei 3 procurori-candidați au fost audiați în fața a circa 100 de europarlamentari, în ședință publică, în Comisiile reunite de Libertăți civile (LIBE) și Control bugetar (CONT) ale Parlamentului European. În urma audierilor, Kovesi a câștigat votul strâns în Comisia CONT, cu 12 puncte, cu unul mai mult ca francezul Bohnert, iar a doua zi, în Comisia LIBE candidata româncă s-a impus cu 26 la 22 voturi.

• Dată fiind diferența de opțiuni Parlamentul European – Consiliul Uniunii Europene (în format COREPER), se va merge mai departe la negocieri între cele două instituții codecidente în UE.

Ce urmează pe partea Parlamentului European:

• Probabil joia viitoare, pe 7 martie 2019, conferința săptămânală a președinților va confirma voturile LIBE și CONT și va decide reprezentanții Parlamentului European la negocierile cu Consiliul. Conferința președinților este compusă din liderii grupurilor europarlamentare plus președintele PE, Antonio Tajani (PPE – Italia). Liderii celor mai mari grupuri parlamentare, foarte influenți, par în general favorabili lui Kovesi: Manfred Weber (PPE – Germania), Udo Bullmann (S&D – Germania), Syed Kamall (ECR, UK), Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia), Ska Keller (Verzi – Germania) etc.

• În mod normal, dar nu obligatoriu, la negocieri vor fi desemnați președinții celor două comisii competente, LIBE și CONT. La LIBE, președinte este britanicul Claude Moraes, socialist (laburist). La CONT, președintă este Ingeborg Grassle (PPE), creștin-democrată din Germania. Moraes, ca britanic, urmează să iasă din Parlamentul European, odată cu Brexit-ul. Ca politician laburist nu are foarte mari perspective de carieră în Marea Britanie, iar după Brexit i-ar prinde bine, mai degrabă, un job în Parlamentul European și ar avea nevoie de susținerea PSD-iștilor în cadrul grupului S&D. Mult mai favorabilă lui Kovesi i-ar fi germana Grassle, mai ales că Germania nu avea oricum o miză în candidatul Andres Ritter pentru șefia Parchetului European, guvernul de la Berlin fiind mai interesat de funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, cu sediul la Frankfurt, post pe care îl mai deține italianul Mario Draghi până în 31 octombrie 2019.

Ce urmează în Consiliul UE

• În mod normal, în Consiliul COREPER II, România, Germania și Franța nu ar trebui să-și trimită ambasadorii la negocierile cu Parlamentul European, pentru că din aceste țări sunt cei 3 candidați. Prin urmare vor merge la negocieri 3 ambasadori, din statele UE aderente la Parchetul European și care preiau în continuare de la România Președinția Rotativă a Consiliului UE. Astfel, negociatorii din partea Consiliului, de care va depinde soarta lui Kovesi, ar urma să fie ambasadoarea Finlandei, Marja Rislakki, ambasadorul Croației, Mato Škrabalo, și ambasadorul Portugaliei, Nuno Brito. În Croația este la putere un partid membru PPE, în Finlanda, un partid membru ALDE Europa, iar în Portugalia, un partid membru al S&D.

• În urma negocierilor, Parlamentul și Consiliul ar trebui să ajungă la un nume comun pentru funcția de procuror-șef european.

• În final, Consiliul COREPER, la nivelul celor 22 de ambasadori ai statelor UE care au aderat la Parchetul European, trebuie să dea votul formal asupra candidatului ieșit din negocierile cu Parlamentul European.

Potrivit unor surse diplomatice, miercuri, 27 februarie, pe agenda Consiliului COREPER figura o informare a Comisiei Europene privind stadiul pregătirii logistice – mașini, sediul de la Luxemburg, personal tehnic etc. – a viitoarei instituții de Parchet European, întrucât noua instituție ar trebui să devină operațională din 20 noiembrie 2020.

Având în vedere termenul destul de scurt, parlamentarii europeni ar fi înclinați să tranșeze rapid problema numirii procurorului-șef european, în actuala legislatură, având în vedere că în mai vin alegerile pentru un nou Parlamentul European, care va alege apoi noul președinte al Comisiei Europene (în urma propunerii Consiliului European) și, alături de Consiliul UE, noii comisari europeni (în urma propunerii noului președinte al Comisiei)