Oana Schmidt-Hăineală, secretar de stat în Ministerul Justiției la momentul adoptării celebrei OUG 13, delegată la șefia DIICOT

Oana Schmidt-Hăineală, secretar de stat în Ministerul Justiției la momentul adoptării celebrei Ordonanțe de Urgență 13 și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost delegată în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, decizia fiind luată marți de Secția pentru procurori a CSM.

Potrivit hotărârii CSM, Oana Schmidt-Hăineală va fi delegată în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT începând cu 1 iulie, până la ocuparea funcției în condițiile legii, însă nu mai mult de 6 luni.

Oana Hăineală, fost președinte CSM, a ocupat, pentru un an, și funcţia de şef al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei, până în ianuarie 2019. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei de la acea vreme, declara că a numit-o pe Hăineală şef al Corpului de Control pentru că are o experienţă bogată la GRECO.

Oana Schmidt Haineala a fost și secretar de stat în Ministerul Justiției, în perioda în care Florin Iordache era ministru, și a fost audiată ca martor în dosarul în care DNA a anchetat modul în care a fost adoptată controversata Ordonanță de Urgență 13. Presa a relatat la acea vreme că Hăineală ar fi contribuit la redactarea OUG. De altfel, Hăineală a fost revocată din funcție în contextul scandalului OUG 13, la solicitarea procurorului general Augustin Lazăr.

În iulie 2018, Curtea de Apel București a decis că reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să-i plătească aproape 30.000 de lei daune procurorului Oana Schmidt-Hăineală pentru revocarea delegării din funcția de secretar de stat la Ministerul Justiţiei, decizia nefiind definitivă.

Oana Hăineală a susținut că hotărârea prin care a fost retrasă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei „este nelegală pentru că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a pronunţat din oficiu, dar în baza unei cereri formulate de către o persoană lipsită de prerogativa de a solicita încetarea detaşării, arogându-şi, cu depăşirea cadrului legal, posibilitatea de a analiza oportunitatea luării acestei măsuri”. Concret, magistratul a spus că încetarea unei detaşări se poate face de către secţia de procurori/judecători la cererea celui care a solicitat detaşarea sau la solicitarea judecătorului sau procurorului detaşat, în acest caz fiind făcută de procurorul general al României.