Moțiunea anti-Meleșcanu a fost respinsă de senatori

Moțiunea simplă prin care partidele de opoziție au cerut demisia lui Teodor Meleșcanu din funcția de ministru de Externe, pentru dezastrul de la votul din diaspora la alegerile europarlamentare a fost respinsă de senatori în plenul de marți.

Au existat 37 de voturi „pentru” adoptarea moțiunii și 69 de voturi „împotrivă”. Votul a fost secret, electronic.

Anterior, UDMR anunțase că sprijină moțiunea simplă.

PNL și USR au invocat că Meleșcanu a dorit limitarea numărului de persoane care să poată vota la europarlamentare în secțiile din străinătate.

„Încă din 2016, USR s-a opus numirii domnului Meleșcanu în fotoliul de ministru al afacerilor externe. Aveam motive temeinice să ne îndoim încă de pe atunci de modul în care dumnealui va fi știut să ghideze ministerul într-o perioadă atât de bogată în evenimente și importantă pentru România și pentru Uniunea Europeană. (…) Este evident că ați dorit limitarea numărului de persoane care să poată vota pe 26 mai în secțiile din străinătate. Ați încălcat un drept constituțional fundamental al cetățenilor acestui stat. În numele democrației republicii noastre, vă cerem să vă dați demisia pentru restricționarea dreptului de vot al cetățenilor”, arată textul moțiunii simple, semnată de PNL și USR, la adresa ministrului de Externe.

Senatorii au reclamat în textul moțiunii și numărul insuficient de buletine de vot la unele secții din afară și lipsa urnelor de vot suplimentare.

De asemenea, opoziția a atras atenția și asupra altor aspecte din mandatul lui Teodor Meleșcanu, precum mutarea ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Alt aspect invocat în moțiunea simplă la adresa ministrului de Externe este intrarea României în Schengen.

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a prezentat luni raportul privind votul din diaspora din 26 mai, când mii de români au stat la cozi, iar unii dintre ei nu au apucat să voteze, el susținând, „ca să fie foarte clar”, că vinovat este Biroul Electoral, Ministerul de Externe având doar o obligație logistică. Meleșcanu a susținut din nou că principala cauză a problemelor a fost organizarea referendumului, el spunând și că cele două întrebări au fost „complicate”, iar mulți au avut nevoie de lămuriri.

Ministerul Afacerilor Externe susține, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că printre factorii care au dus la cozile interminabile de la secțiile de votare din străinătate se numără suprapunerea referendumului cu europarlamentarele, turismul electoral, mai exact „acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare”, faptul că partidele nu și-au trimis reprezentanți în comisiile secțiilor de votare sau viteza redusă a internetului „în diferite țări și locații”, care a dus la probleme în funcționarea sistemului STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. MAE mai susține că „și-a îndeplinit toate obligațiile legale”, dar, în pofida „creșterii semnificative a secțiilor de votare”, „s-a dovedit că și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate. În raportul obținut de HotNews.ro Ministerul de Externe mai arată că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție.