Biroul Electoral, răspuns către președintele CCR: Numărul diferit de alegători de la cele două întrebări de la referendum, dintr-o "eroare" a președinților unor secții de votare

Biroul Electoral Central (BEC) i-a răspuns președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendumul din 26 mai se datorează unei „erori generate de formularea ambiguă a legii” privind organizarea și desfășurarea referendumului.

BEC arată, în documentul trimis CCR și obținut de Mediafax, că „lista pentru referendum” este mai mare decât lista electorală permanentă pentru că unii președinți de secții de votare i-au adaugat și pe cei care au votat pe listele sumplimentare la numărul celor care au votat pe liste permanente.

Biroul Electoral Central spune că fost o eroare generată de formularea ambiguă a legii, iar BEC nu a putut interveni pentru că nu intră în atribuțiile instituției.

Răspunsul BEC către Curtea Constituțională:

• „Urmare a adresei dumneavoastră vă comunicăm următoarele: «Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum…» consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, același număr cu «numărul persoanelor înscrise în listele electoral permanente» prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeași lege.
• Înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electorale ale secțiilor de votare, și a alegătorilor cuprinși în listele electorale suplimentare este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare (textul care se regăsește pe procesul verbal din secția de votare poate sugera că «lista pentru referendum» este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv, că ar include și numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară).
• Precizăm că, în absența unei atribuții legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condițiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.
• În condițiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, așa cum au fost ele modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curții Constituționale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuția sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril și completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.
• În opinia noastră, numărul corect care trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secției de votare l-a primit în format tipărit”.

Unele diferențe de cifre au fost generat de greșelile unor birouri electorale județene

Biroul Electoral Central mai precizează cu unele diferențe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greșeala unora dintre birourile electorale județene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanța, Neamț și Vâlcea.

• „Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central n.r. 72D/14.05.2019, pe care v-o transmitem anexat, în copie, alegătorii care doreau să voteze la referendum nu puteau opta între cele două întrebări și, dacă declarau că doresc să voteze la referendum, primeau ambele buletin de vot, iar consemnarea faptului că au votat se făcea pe o singură listă electorală.
• Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetățeni înscriși într-o singură listă electorală permanentă, înscrirea unor cifre diferite pe cele două procese-verbale nu poate reprezenta decât erori de înscriere.
• În acest context, reiterăm precizarea făcută și în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa uni chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poat cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, așa cum ele au fost înscrise de acestea.
• În ceea ce priveșt diferențele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, precizăm că ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale județene, rspectiv Constanța, Neamț și Vâlcea, iar în cele 3 județe, erorile au fost făcute de 4 secții de votare:
• Influența generală la nivelul național est de 779 (mai mult în Intrebarea 2 față de Întrebarea 1)”, se mai arată în răspunsul BEC către președintele CCR Valer Dorneanu.

Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a cerut lămuriri Biroului Electoral Central în legătură cu sintagma ”numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum” și dacă aceasta reprezintă ”numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Dorneanu a întrebat, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.

CCR a înregistrat, miercuri, o contestație prin care este solicitată anularea decretului 420 din 25 aprilie 2019, semnat de președintele Klaus Iohannis, pentru organizarea referendumului din 26 mai. Totodată, solicitarea este și de a infirma rezultatele referendumului național.

Judecătorii au amânat acest dosar pentru data de 27 iunie, pentru ca noii judecători ai Curții să poată participa la dezbateri. De asemenea, Curtea a primit și o contestație la una dintre întrebările formulate la acest scrutin, depusă miercuri.