CSM ar urma să valideze azi numirea Adinei Florea la șefia Secției de anchetare a magistraților / Unul dintre procurorii candidați cere invalidarea concursului: Câştigătorul, decis după criterii străine interesului justiţiei

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să valideze joi rezultatele concursului pentru numirea procurorului șef al Secției pentru investigarea magistraților și să o numească în funcție pe Adina Florea, care conduce de facto această structură. Pentru acest post au mai candidat procurorii Sorin Iasinovschi, care a obținut un punctaj de 8,85 și procurorul Bogdan Pîrlog, care a avut un punctaj de 3,25. Procurorul Pârlog, cel care a deschis dosarul 10 august, cere plenului CSM invalidarea concursului, invocând că procedura este lovită de nulitate, iar „candidatul declarat câştigător a fost decis anterior, după criterii străine interesului justiţiei”.

Pe ordinea de zi a plenului CSM se află validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și numirea Adinei Florea în această funcție, ședința fiind programată de la ora 12.00.

Procurorii Adina Florea și Sorin Iasinovschi au susținut, marți, interviurile în fața comisiei de concurs din Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror-șef a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, în timp ce Bogdan Pîrlog nu s-a prezentat și a fost intervievat prin videoconferință, neaflându-se în țară.

Potrivit CSM, Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj, de 9,86, fiind urmată de Sorin Iasinovschi, cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.

Conform regulamentului, rezultatele sunt definitive și nu pot fi contestate.

Bogdan Pârlog: Întreaga procedură a fost neserioasă și părtinitoare, câştigătorul fiind decis anterior, după criterii străine interesului justiţiei

Procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a deschis dosarul privind violențele din 10 august, cere plenului CSM invalidarea concursului, invocând că procedura este lovită de nulitate. De asemenea, el a transmis CSM și o cerere de îndepărtare a judecătoarelor Lia Savonea, Evelina Oprina, Gabriela Baltag şi Simona Marcu, Mariana Ghenea şi Nicoleta Țânț de la votul în plen cu privire la numirea candidatului declarat admis la concurs.

În cererile transmise CSM, procurorul militar, căruia inițial i s-a respins candidatura, arată că între el și judecătoarea Lia Savonea „există o stare antagonică provocată de implicarea acesteia în distrugerea sistemului judiciar”. El amintește că în ultimul an a făcut mai multe demersuri împotriva Liei Savonea și a „susținătorilor fideli” din cadrul secției pentru judecători, care au culminat cu solicitarea declanșării procedurii de revocare a acesteia din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

„Starea conflictuală între subsemnatul şi membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii: Savonea Lia, Marcu Simona Camelia, Țânț Nicoleta Margareta, Baltag Gabriela şi Oprina Evelina rezultă şi din sesizarea disciplinară formulată de toţi procurorii SIIJ împotriva subsemnatului şi a colegului de Asociaţie, domnul procuror Lia Sorin Marian, sesizare făcută în urma discuţiei dintre conducerea SIIJ şi doamna preşedinte Savonea Lia. În conţinutul acestei sesizări se reclamă critica publică făcută de subsemnatul la adresa doamnei Savonea Lia şi a celorlalţi membri CSM enumeraţi mai sus, apreciindu-se că aceasta este agresivă şi insultătoare”, mai spune procurorul Pârlog într-una dintre cererile depuse la CSM.

El mai susține că judecătoarele au încercat să îl împiedice să participe la concursul pentru șefia secției speciale, invocând „vădit nereal lipsa vechimii necesare” și vorbește și despre modul în care ulterior a decurs interviul său, tot „în sensul ostilităţii vădite, a relei-credinţe şi a lipsei de imparţialitate a membrelor comisiei”:

• „Deşi, potrivit calendarului, perioada între susţinerea probei interviului şi afişarea rezultatelor definitive era perioada 14-18.06.2019, în momentul în care subsemnatul a solicitat să fie intervievat pe data de 14.06.2019, întrucât în perioada 15-22.06.2019 se află plecat din ţară, comisia a refuzat să dea curs acestei solicitări, pretinzând că fusese stabilită deja data de 18.06.2019 ca dată a susţinerii interviului.
• Precizez că afişarea acestei date s-a făcut la o jumătate de oră după ce i s-a comunicat subsemnatului acest aspect, fapt ce întăreşte şi mai mult suspiciunea că, în mod intenţionat s-a ales o dată în care subsemnatul se afla în imposibilitate de prezentare.
• Subsemnatul am solicitat reprogramarea pentru data de 24.06.2019 sau audierea prin videoconferinţă. Nu mi s-a comunicat nici un răspuns la această solicitare, precum nu mi se comunicase niciun răspuns nici la solicitarea din data de 11.06.2019 privind constatarea stării de incompatibilitate a unora dintre membrii comisiei, respectiv ai plenului.
• În data de 18.06.2019, la ora României 13:45 am fost contactat telefonic şi mi s-a precizat că mi-a fost admisă cererea de susţinere a interviului prin videoconferinţă, solicitându-mi-se să începem proba imediat. Precizez că, potrivit programării afişate pe site-ul CSM, ora la care subsemnatul era programat pentru susţinerea probei era ora 11:00, nicidecum ora 13:45. La momentul susţinerii aşa-zisului interviu mă aflam, împreună cu familia, în vizită la acvariul din Barcelona, întrucât, din punctul meu de vedere nu aveam absolut niciun indiciu să cred că urmează să mai fiu intervievat. Evident, condiţiile în care s-a desfăşurat interviul – într-un spaţiu public, în prezenţa a diverse persoane, nu au fost nici pe departe cele mai optime condiţii de desfăşurare a unui interviu şi, categoric, m-au pus într-o situaţie de inferioritate faţă de contracandidaţii care au fost lăsaţi să-şi susţină proiectul având asupra lor toate materialele necesare”.

El mai arată în cererile depuse la CSM că „modul în care a susținut proba denotă lipsa de imparţialitate şi reaua-credinţă a membrilor comisiei, care doar au încercat să creeze o aparenţă de îndeplinire a obligaţiei de imparţialitate în încercarea de a-şi preconstitui apărări în cazul unui eventual proces”. „Apreciez că întreaga procedură a fost neserioasă și părtinitoare, candidatul care a fost declarat câştigător fiind decis anterior după criterii străine interesului justiţiei”, adaugă procurorul.

În planul său de management prezentat la concurs, Pârlog spunea că principalul său obiectiv este „sistarea imediată” a activității Secției speciale, a activității procurorilor acesteia, ca urmare a procedurii vădit ilegale de desemnare și restituirea dosarelor către parchetele de la care au fost preluate ilegal.

Funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit vacantă după ce Gheorghe Stan a demisionat pentru a prelua postul de judecător al Curții Constituționale, el fiind propus în funcție de PSD. Secția specială, a cărei înființare a fost contestată inclusiv de către organismele internaționale, este condusă la acest moment tot de Adina Florea, din postura de procuror-șef adjunct.

Controversata secție specială a pus-o sub acuzare pe fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi, a încercat de mai multe ori să preia de la DNA dosarul Tel Drum/DNA, a înregistrat o plângere penală pe numele prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, și a comisarului european pe Justiție Vera Jourova, iar recent a retras apelul din dosarul de la instanța supremă în care sunt judecați fugarul Sebastian Ghiță și mai mulți foști magistrați și șefi din Poliția Prahova, care au fost achitați în primă instanță. Secția specială a făcut acelaşi demers şi în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.

CITEȘTE ȘI:

• Interviurile pentru șefia secției de anchetare a magistraților. Adina Florea: Sunt un procuror independent, indiferent de ce se vehiculează / Sorin Iasinovschi: Misiunea secției, să vindece trauma asupra magistraților
• Procurorul Adina Florea, la interviul pentru șefia secției speciale: Niciodată nu am fost aservită politic. Nimeni nu a încercat să îmi impună vreo idee