Curtea Constituțională reia discuţiile privind validarea referendumului pe justiţie din 26 mai / CCR a primit și contestații privind respectarea procedurii de organizare a referendumului

Curtea Constituțională reia joi discuțiile privind validarea rezultatelor referendumului pe justiţie inițiat de președintele Klaus Iohannis, pe ordinea de zi aflându-se și cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 26 mai.

Printr-una dintre contestații este solicitată anularea decretului prin care preşedintele Klaus Iohannis a dispus organizarea referendumului din 26 mai, precum și infirmarea rezultatelor referendumului.

În 12 iunie, judecătorii constituţionali au amânat acest dosar pentru 27 iunie pentru ca noii judecători ai Curții să poată participa la dezbateri.

În 14 iunie, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a transmis o solicitare Biroului Electoral Central (BEC) în care cere lămuriri referitoare la listele pentru referendum, întrebând, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.

Biroul Electoral Central (BEC) i-a răspuns președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendumul din 26 mai se datorează unei „erori generate de formularea ambiguă a legii” privind organizarea și desfășurarea referendumului.

BEC arată în documentul trimis CCR că „lista pentru referendum” este mai mare decât lista electorală permanentă pentru că unii președinți de secții de votare i-au adaugat și pe cei care au votat pe listele sumplimentare la numărul celor care au votat pe liste permanente. Biroul Electoral Central spune că fost o eroare generată de formularea ambiguă a legii, iar BEC nu a putut interveni pentru că nu intră în atribuțiile instituției.

Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi să confirme rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” la întrebările:

• „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
• „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Potrivit datelor centralizate de BEC, din 7.922.591 de participanţi la referendum, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.