VIDEO Carmen Dan, audiată în Comisia de anchetă pentru presupuse fraude la europarlamentare: Ministerul de Interne nu stabileşte numărul secţiilor de votare. UPDATE

Ministrul de Interne, Carmen Dan, este audiată marți la Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea presupuselor fraude la alegerile din 26 mai. Comisia a fost înființată la propunerea liderilor PSD-ALDE, care au susținut că în ultima perioadă în spaţiul public au apărut „foarte multe elemente care par să se constituie în dovezi clare de fraudare” a alegerilor europarlamentare.

Carmen Dan a ținut să sublinieze că nu Ministerul de Interne este cel care stabileşte numărul secţiilor de votare din ţară şi al ştampilelor de vot şi nu are atribuţii în interiorul secţiilor de votare.

„Ministerul Afacerilor Interne nu stabileşte numărul secţiilor de votare din ţară, acesta este atributul autorităţilor locale cu avizul Autorităţii Electorale Permanente. MAI nu stabileşte numărul de ştampile de vot, nu are atribuţii în interiorul secţiilor de votare, aici răspunde preşedintele secţiei”, a declarat Carmen Dan.

De asemenea, Dan a spus că MAI nu are atribuţii nici în ceea ce priveşte sistemul de monitorizare a prezenţei la vot: „Utilizarea tabletelor, instruirea celor care utilizează aceste tablete este în sarcina STS. (…) MAI asigură paza secţiilor de votare, asigură ordinea publica în exteriorul secţiilor, cercetează sesizările privind posibilele încălcări ale legislaţiei electorale”.

Tot marți, ar fi urmat să fie audiat la comisie și ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, însă acesta a anunțat că nu este în țară.

Preşedintele comisiei, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, anunța luni că, potrivit propunerilor formulate, vor fi solicitate pentru audieri următoarele instituţii cu atribuţii în domeniu:

• Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central
• Ministerul Afacerilor Interne
• Ministerul Afacerilor Externe
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
• Direcţia pentru Evidenţia Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Institutul Naţional de Statistică, alte autorităţi, instituţii publice centrale sau locale care pot furniza informaţii necesare formării unor opinii obiective cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Totodată, s-a stabilit să fie transmise adrese către STS şi către alte instituţii implicate în procesul electoral pentru a nu fi distruse datele pe care le deţin legat de scrutinul din 26 mai până la aprobarea de către Parlament a raportului comisiei de anchetă.

Luni, au fost audiaţi politologul Ionuţ Apahideanu şi matematicianul Dan Şelaru. Cei doi au prezentat un document cu principalele tipuri de nereguli pe care le consideră contestabile la alegerile europarlamentare din 26 mai. În opinia lor, printre factorii perturbatori ai scrutinului ar fi introducerea în premieră a tabletelor STS. Ei au prezentat şi nişte grafice din care reiese o prezenţă foarte mare la vot pe liste suplimentare în localităţi mici din ţară care nu prezintă interes turistic.

Între obiectivele anunțate de comisie se numără:

• evaluarea Sistemului Informatic de Prezenţă la Vot;
• stabilirea numărul cetăţenilor români cu drept de vot;
• eventualele neconcordonaţe între procesele-verbale cu rezultatele încheiate la nivelul secţiilor de votare şi la nivelul BEJ-urilor;
• eventualele neconcordanţe între numărul de participanţi la vot şi numărul buletinelor de vot întrebuinţate; verificarea informaţiilor referitoare la o eventuală utilizare excesivă a listelor suplimentare; verificarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor;
• solicitarea de la autorităţile competente a unor informaţii referitoare la numărul şi natura unor anumitor fapte de natură penală sesizate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral;
• identificarea unor soluţii legislative, administrative sau tehnice de natură să îmbunătăţească desfăşurarea procesului electoral.

În 26 iunie, Parlamentul a dat undă verde înființării comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea presupuselor nereguli și fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai. Comisia de anchetă este formată din 23 de senatori și deputați reprezentând toate grupurile parlamentare.

În proiectul de înființarea a Comisiei se arată că această „poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe de administrației și care pot avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cazul în care formează obiectul activității Comisiei”. De asemenea, dacă persoană citată să dea explicații în fața parlamentarilor refuză să se prezinte la audieri, membrii Comisiei pot sesiza organele de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de articolul 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Concluziile comisiei de anchetă vor fi strânse într-un raport care va fi înaintat Birourilor permanente reunite ale Parlamentului în termen de 90 de zile de la data constiturii comisiei. Ulterior, raportul se supune votului în plenul reunit.

Comisia a fost înființată la propunerea PSD-ALDE.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susținea că în ultima perioadă în spaţiul public au apărut „foarte multe elemente care par să se constituie în dovezi clare de fraudare” a scrutinului. „În spaţiul public, în ultima perioadă, foarte multe elemente care par să se constituie în dovezi clare de fraudare sau de nereguli în procesul electoral au apărut, au fost discutate şi vom demara procedura pentru constituirea acestei comisii speciale comune, care va trebui să discute cu Autoritatea Electorală Permanentă, în primul rând, cu Biroul Electoral Central, pentru a vedea dacă aceste elemente sunt reale şi acuzaţiile se dovedesc reale, se justifică sau nu”, declara Tăriceanu.

Primul care a vorbit despre fraudarea alegerilor europarlamentare a fost ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, care a acuzat turismul electoral, susținând că aceasta a fost una dintre cauzele dezastrului de la votul din diaspora, unde mii de români au stat la cozi interminabile în 26 mai, mulți dintre ei nereușind să voteze. De altfel, Ministerul Afacerilor Externe susținea, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că printre factorii care au dus la cozile interminabile de la secțiile de votare din străinătate se numără și „acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare.