Sari direct la conținut

Tarcea susține că procedura pentru desemnarea noului șef al Curții Supreme nu respectă legea / Cum arată dialogul la CSM: Tarcea: Îmi permiteti sa continui? Lia Savonea: Nu

HotNews.ro
Cristina Tarcea, Foto: Agerpres
Cristina Tarcea, Foto: Agerpres

​Actualul președinte al Înaltei Curți de Casație, Cristina Tarcea, a susținut, joi, că procedura pentru desemnarea șefului Instanței Supreme nu respectă legea pentru că respectiva candidatură trebuia depusă în termen de 30 de zile de la vacantarea postului, ori mandatul ei expiră în septembrie, transmite Mediafax.

Cristina Tarcea a declarat, joi, că procedura pentru desemnarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu respectă legea pentru că, potrivit legii, candidaturile trebuiau depuse în termen de 30 de zile de la vacantarea postului, ori mandatul ei expiră în septembrie, și a întrebat-o pe Corina Corbu dacă validează, prin prezență, o asemenea procedură.

Redăm dialogul din cadrul audierii Corinei Corbu în Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii:

„Cristina Tarcea: Doamna președintă, permiteți-mi, vă rog să vă adresez niște întrebări, o primă întrebare se referă la următorul aspect, într-un interviu pe care l-ați dat când v-ați depus candidatura, ați declarat următoarele „Tot ce îmi doresc este ca la înalta Curte să domnească supremația legii și respectarea drepturilor omului”, în acest context eu vă întreb pe dumneavoastră, ați valida vreodată prin prezența dumneavoastră sau prin votul dumneavoastră o procedură care nu respectă legea?

Corina Corbu: Fără îndoială că nu îmi doresc decât să respect legea

Cristina Tarcea: Nu ați valida nici prin prezență, nici prin vot o procedură care nu respectă legea? În acest context, aș dori punctul de vedere sincer al dumneavoastră, procedura de astăzi și candidatura dumnevoastră respectă dispozițiile legale?

Corina Corbu: Eu, în calitate de candidat nu cred că aș putea să îmi exprim un astfel de punct de vedere, în condițiile în care m-am înscris într-o procedură care a fost demarată de CSM. Am urmat o procedură demarată de CSM, eu consider că ea se înscrie unor dispoziții legale.

Cristina Tarcea: Vă asumați riscul unei vulnerabilizări al ÎCCJ prin faptul ca participați la o procedură care ar putea ridica probleme de legalitate?

Lia Savonea: Nu cred că este cazul să discutăm despre legalitatea procedurilor. Candidatul răspunde întrebărilor legate de managementul instanței.

Cristina Tarcea: Vreau să aflu un punct de vedere sincer. Declarația dânsei e că nu acceptă decât respectarea legii

Lia Savonea: Nu e cadrul și nu e competența candidatului să se pronunțe

Cristina Tarcea: Îmi permiteti sa continui?

Lia Savonea: Nu, doamna președinte

Cristina Tarcea: Este vreun punct care îmi interzice să pun întrebări?

Lia Savonea: Nu, dar este un cadru legal fixat de lege și regulament

Cristina Tarcea: Judecătorii ÎCCJ care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. 1 își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte a devenit vacantă.

Corina Corbu: Eu dacă aș avea cel mai mic sentiment, dacă aș putea vulnerabiliza procedura ÎCCJ, eu nu m-aș afla aici.

Cristina Tarcea: Această procedură declarată în pofida dispozițiilor legale este de natură a vulnerabiliza ÎCCJ?

Corina Corbu: Eu cred că, dacă această procedură este în afara legii, nu pot eu să mă pronunț în acest moment. Este o chestiune de interpretare a textului și eu cred că în alt cadru se va putea efectua.

Cristina Tarcea: Nu este O chestiune de interpretare a textului. Termenii legali sunt extrem de concreți și lipsiți de echivoc. 30 de zile de la vacantarea postului.

Corina Corbu: Eu cred că atâta vreme cât CSM a demarat această procedura, cred că a avut în vedere acest text”.

CSM a declanşat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este luată de Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele României fiind exclus din procedură.

Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:

„(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.

(5) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro