VIDEO Klaus Iohannis: România susține un rol mai mare al NATO în Orientul Mijlociu

România susține implicarea NATO în regiunea Orientului Mijlociu, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, după ce Donald Trump a cerut creșterea rolului Alianței în această zonă, în contextul tensiunilor cu Iranul.

„Discuția despre implicarea NATO în regiune e la început. Noi sprijinim această intenție”, a spus președintele Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, adăugând că „se pot examina căi pentru ca NATO să se implice mai mult în regiune și în combaterea terorismului”.

Iată mai jos declarațiile șefului statului ()sursa – Administrația Prezidențială)

• Bună seara și la mulți ani!
• În ultimele zile am asistat la agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu, evoluții care afectează în mod special stabilitatea din Irak și din regiune.
• Amplificarea tensiunilor nu este în interesul regiunii și nici al comunității internaționale. Instituțiile de bază ale statului irakian trebuie să poată funcționa în condiții de stabilitate și securitate, pentru a putea fi identificate soluții pașnice în beneficiul cetățenilor.
• Aceste evoluții recente au un impact la nivel internațional și sunt relevante pentru securitatea Europei și a cetățenilor noștri, nu doar pentru securitatea statelor direct implicate.
• Până în prezent, interesele României nu au fost în mod direct afectate. Mă refer, în primul rând, la securitatea cetățenilor români, inclusiv securitatea militarilor noștri aflați în Irak.
• Vă asigur că România se coordonează permanent, în cadrul NATO și UE, precum și la nivel bilateral cu partenerii săi strategici, în primul rând, sigur, cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește obiectivele fundamentale de securitate, atât cele naționale, cât și cele ale comunității transatlantice.
• România a condamnat escaladarea tensiunilor, cauzată de atacul asupra Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la Bagdad și ne-am exprimat poziția inclusiv în raport cu atacul cu rachete împotriva bazelor irakiene care găzduiesc forțe americane și personal al coaliției anti-Daesh.
• În context, doresc să salut ultima declarație, cea de ieri, a Președintelui Statelor Unite ale Americii.
• România susține unitatea, independența, suveranitatea și integritatea teritoriului irakian.
• De-a lungul anilor, România a avut un rol important în eforturile de stabilizare și reconstrucție din această țară, în cadrul unor demersuri internaționale colective. Aceste procese trebuie să continue, în primul rând, în interesul cetățenilor irakieni și pentru a nu irosi eforturile substanțiale în acest sens. Lupta noastră comună, a partenerilor internaționali și a instituțiilor și cetățenilor din această țară, împotriva terorismului trebuie să continue cu fermitate.
• Nu este nevoie de noi focare de conflict, ci de coagularea eforturilor pentru a aduce pacea în regiune și a oferi siguranța necesară reconstrucției.
• Prin convocarea unui consiliu extraordinar al miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, mâine, la Bruxelles, Uniunea Europeană poate fi parte la găsirea soluțiilor de reducere al tensiunilor și calmare a situației.
• România va transmite valorile și mesajele ferme pe această linie, alături de disponibilitatea de a contribui la soluții comune constructive. De asemenea, se pot examina căi pentru ca NATO să se implice mai mult în regiune și în combaterea terorismului. Este, cu siguranță, nevoie de prevenire a unei spirale a instabilității.
• Cred că și noi, și aliații noștri, organizațiile internaționale relevante, dar și toate statele din regiune, trebuie să acționăm în favoarea acestui obiectiv.
• Calmul și reluarea dialogului pentru detensionarea situației, alături de respectarea angajamentelor internaționale asumate, sunt condiții esențiale pentru identificarea unor soluții pe termen lung.
• Dacă dumneavoastră aveți întrebări legate de această temă sau de alte teme, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara! Domnule președinte, în cadrul întâlnirilor cu Președintele american s-a pus vreodată problema relocării a noi trupe în România, după ce Președintele Erdoğan a amenințat în câteva rânduri că dorește să închidă cele două baze americane din Turcia?

Klaus Iohannis: Au existat diferite discuții cu partenerul american pentru a evalua cum putem să continuăm cooperarea și colaborarea. Însă nu s-a discutat în concret despre relocarea unor baze din alte țări în România.

Jurnalist: Sâmbătă, cancelarul german va face o vizită la Moscova. În opinia dumneavoastră, care ar fi așteptările în urma dialogurilor care vor fi purtate sâmbătă?

Klaus Iohannis: Acum, vom vedea care este agenda bilaterală, dar asta vom afla după ce se încheie vizita. Însă eu cred că ar fi foarte de dorit să se avanseze pe negocierile care privesc Ucraina de Est și calmarea în zona Ucraina.

Jurnalist: Bună seara. Președintele Trump a spus că își dorește de la aliați o implicare mai mare a NATO în Orientul Mijlociu. Aceleași cuvinte le-ați folosit și dumneavoastră. Ați primit niște indicii de la partea americană ce ar putea să însemne asta?

Klaus Iohannis: Această discuție a fost antamată și cred că este o abordare foarte constructivă. Ce anume ar însemna asta, vom vedea în discuțiile care urmează, și între miniștrii afacerilor externe, și, în continuare, între specialiștii NATO. Dar este clar că trebuie să se lucreze, cel puțin în planul securității, unde, sigur, NATO se poate implica mai mult, prin personal de instruire, de exemplu, dar trebuie să avem în vedere și al doilea plan, cel al reconstrucției, și aici, sigur, și România este interesată să facă parte din statele care se ocupă și de acțiuni de reconstrucție.

Jurnalist: Domnule președinte, aș dori să vă întreb cum vedeți amenințările lansate de gărzile revoluționare, care au anunțat că vor lua în vizor toate țările care oferă facilități forțelor americane? Considerați că țara noastră ar trebui, în vreun fel, să se simtă vizată de aceste amenințări?

Klaus Iohannis: Eu nu consider că România este vizată de aceste amenințări, însă lucrurile trebuie luate foarte în serios și, după cum am văzut ieri, astăzi, majoritatea actorilor internaționali au luat lucrurile foarte în serios. Se poate constata, evident, o oarecare calmare a situației, dar, evident, acum este momentul să intervină toate diplomațiile pentru a consolida această calmare.

Jurnalist: Având în vedere situația tensionată din Irak, considerați oportună rămânerea militarilor români în acea zonă, dar și a oficialilor români?

Klaus Iohannis: Oficialii români sunt acolo, în reprezentanțele noastre diplomatice, și deocamdată nu avem semnale că sunt sub vreo amenințare directă. Militarii noștri care sunt implicați în proiectele de instruire a forțelor irakiene au fost temporar relocați într-o locație sigură, unde așteaptă calmarea aceste situații, după care, probabil, și în viziunea NATO, își vor relua activitatea. Iar cei care nu sunt direct implicați în acțiuni, dar sunt în contingente în așteptare, vor rămâne în această situație.

Jurnalist: Și o ultimă întrebare, pe plan intern. La începutul săptămânii, au fost primiți în Partidul Național Liberal parlamentari care au votat moțiunea de cenzură și Guvernul Orban – unii dintre aceștia, foști social-democrați sau foști membri ai Guvernului Grindeanu, primind funcții în conducerea partidului. Cum vedeți această decizie a PNL?

Klaus Iohannis: Acum, este evident că au fost politicieni care au sprijinit activ demersurile Partidului Național Liberal și cred că este la fel de evident că aceste lucruri s-au făcut în baza unor negocieri politice, care acum, sigur, s-au finalizat cu acțiunile pe care am putut să le vedem.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb ce veți face cu dublarea alocațiilor, care ar fi trebuit deja să ajungă la dumneavoastră. Dacă le veți promulga, dacă veți face acest lucru, și dacă da, dacă ați discutat cu Guvernul despre posibile surse de finanțare?

Klaus Iohannis: Proiectul de lege a ajuns la mine și are termen de promulgare 18 ianuarie. La acest moment, nu am de gând să refuz promulgarea acestei legi, dar ea încă se află în analiză și, într-adevăr, se află în analiză și în așteptarea unor lămuriri suplimentare din partea Guvernului, fiindcă aici vorbim despre niște sume care nu sunt prinse în buget și atunci Guvernul va trebui să vină cu soluții pentru a vedea cum se poate continua. Dar repet, la momentul acesta, nu intenționez să refuz promulgarea.

Jurnalist: Ministrul de finanțe spunea că nu va crește deficitul, nu vor crește taxe, pentru ca aceste alocații să fie dublate. Vi s-a explicat de unde ar putea să fie tăiate cheltuieli, pentru că aceasta pare a fi singura soluție?

Klaus Iohannis: Există variante, cu siguranță, însă trebuie să fim foarte realiști. Prima rectificare de buget, deci o rectificare înseamnă să se mute bani de la un capitol la altul, se poate face abia la mijlocul anului.

Jurnalist: Referitor la PNL, s-a constituit, luni, în ședința BEx o comisie care este responsabilă de ceea ce înseamnă alegeri anticipate. Ați discutat în ultima perioadă cu premierul Ludovic Orban despre acest lucru și dacă într-adevăr considerați că sunt posibile aceste alegeri anticipate?

Klaus Iohannis: Eu cred că sunt posibile și mă voi implica pentru a promova conceptul de alegeri anticipate. Da, îmi doresc alegeri anticipate.

Jurnalist: Dacă PSD nu va depune o moțiune de cenzură, îi veți sugera Premierului Ludovic Orban să își depună mandatul? Ar accepta?

Klaus Iohannis: Asta este o chestiune pe care nu am discutat-o. Este evident că pentru a ajunge la anticipate cunoaștem prevederea constituțională. Este nevoie ca Guvernul să fie demis sau să se retragă și după aceea este nevoie de două încercări nereușite de formare a unui nou guvern. Este evident moțiunea de cenzură o variantă prin care se poate inițializa acest proces. Dar, tehnic, și demisia este o metodă prin care se poate inițializa acest demers. Aceste chestiuni le voi discuta, și cu Premierul, și cu alții. Chiar mâine voi avea, aici, la Cotroceni, o discuție cu Premierul Ludovic Orban și vom aborda aceste chestiuni.

Jurnalist: O ultimă întrebare pe această temă, dacă îmi permiteți. Considerați că domnul Ludovic Orban este la fel de determinat ca anul trecut cu privire la convocarea unor alegeri anticipate? Își dorește alegeri anticipate?

Klaus Iohannis: Domnul Orban, din câte știu eu, își dorește alegeri anticipate, așa cum le doresc și eu.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb în legătură cu intenția EXXON de a vinde participația din Marea Neagră, pentru că s-a discutat despre acest subiect, că ar putea să vândă către rușii de la Lukoil. Și această întrebare, pusă în contextul în care am văzut zilele trecute inaugurarea unui nou gazoduct care aprovizionează pe o rută alternativă Europa cu gaze din Rusia – este o problemă pentru securitatea energetică a României?

Klaus Iohannis: Inaugurarea gazoductului TurkStream nu este o problemă pentru România, fiindcă noi nu ne aprovizionăm pe această filieră. Și oricum aprovizionarea României nu este o problemă, este o chestiune rezolvată și care funcționează foarte bine. Pe de altă parte, sigur, vânzarea participației Exxon la Marea Neagră este o chestiune care ne preocupă. Însă, după opinia mea, această informație, ca să zic așa, care circulă în ultimele zile nu este una reală. Nu cred că putem să vorbim despre o astfel de posibilă tranzacție. Oricum, aici este vorba de o tranzacție care ne privește, evident, și pe noi, și România va avea un cuvânt greu de spus aici.

Jurnalist: Ministrul energiei sugera, într-o postare pe Facebook, că ar trebui, această tranzacție, să se facă printr-o hotărâre de guvern de transfer a licenței, nu prin vânzarea directă. Ați discutat cu ministrul energiei? Vă veți implica în aceste discuții cu cei de la Exxon?

Klaus Iohannis: Orice tranzacție se face în condițiile legii și atunci, evident că se va aplica legislația în vigoare.

Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți o întrebare în legătură cu o scrisoare pe care v-au transmis-o sindicaliștii din învățământ din Iași, care reclamă faptul că Guvernul PNL numește inspectori școlari județeni din interiorul Partidului Național Liberal, tocmai lucrul pe care dumneavoastră și cei din PNL l-au reproșat guvernelor anterioare, că se fac numiri politice în educație.

Klaus Iohannis: Voi verifica situația foarte concret, dar, din câte știu eu până acum, nu se fac numiri, ci se fac numiri de interimari, care trebuie să funcționeze până la sfârșitul anului școlar. Dacă aceste persoane corespund sau nu postului respectiv este, sigur, o chestiune care trebuie verificată de Ministerul Educației și voi solicita aceste informații.

Jurnalist: Nu ar trebui organizate concursuri pentru ocuparea posturilor respective pentru a se vedea dacă sunt competenți sau nu pentru poziția respectivă?

Klaus Iohannis: Dar evident că trebuie organizate concursuri, dar se lucrează, chiar în această perioadă, la o metodologie de concurs pentru inspectorii școlari generali și, cu siguranță, când ea va fi finalizată se vor organiza aceste concursuri.

Jurnalist: Domnule președinte, voiam să vă întreb dacă împărtășiți aceeași îngrijorare ca a ministrului muncii privind sustenabilitatea sistemului de pensii, și ministrul muncii spunea că românilor nu le place munca, își doresc să iasă mai devreme la pensie, motiv pentru care nu există această sustenabilitate pentru sistemul de pensii.

Klaus Iohannis: Eu am spus-o de mai multe ori și am avertizat, probabil vă amintiți, în toți anii care au trecut, în primul meu mandat, că este nevoie de o abordare foarte serioasă și de elaborarea unei legislații pentru pensii care garantează o sustenabilitate și o stabilitate. PSD bineînțeles că a ignorat aceste avertismente și suntem în situația în care au apărut inechități între pensionari, și atunci devine din ce în ce mai clar că legea în vigoare trebuie îmbunătățită. Deci, da, legea trebuie îmbunătățită. Și cu această ocazie, cu siguranță, se vor face noi calcule și se va verifica cum se îmbunătățește sistemul ca să fie și echitabil, și sustenabil, și să crească pensiile.

Jurnalist: Și voiam să vă mai întreb dacă împărtășiți și părerea Premierului și a Guvernului că nu ar trebui plătite majorările de salarii la cadrele didactice, majorări din septembrie înainte de 2022, așa cum prevede legea, pentru că premierul Ludovic Orban spunea că nu ar trebui date acum, ci în 2022, pentru că se creează discriminări între diverse categorii de salariați.

Klaus Iohannis: Creșterile care sunt prevăzute prin lege sunt prevăzute și în bugetul pe 2020.

Jurnalist: Apropo de pensii, aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, dacă Guvernul v-a consultat cumva, cu privire la plafonarea pensiei minime la 704 lei și dacă împărtășiți această idee.

Klaus Iohannis: Este o discuție pe care trebuie să o purtăm și o vom purta.

Jurnalist: Dar ați susține o asemenea variantă, ca pensia minimă să fie plafonată, bineînțeles pentru acest an, la nivelul anului 2020?

Klaus Iohannis: Auziți, nu vreau să dau eu acuma niște indicații prin televizor cum trebuie să calculeze Guvernul pensiile. Este o discuție foarte serioasă cea în jurul pensiilor. Discuția se va purta cu argumente și, evident, obiectivul final este să se găsească soluții care sunt sustenabile, plătibile și prin care se elimină inechitățile și, evident, se cresc pensiile. Toată lumea întreabă: „cresc pensiile?”. Da, vor crește pensiile. Este un lucru evident, fiindcă ne dorim acest lucru, nu din alt motiv.

Jurnalist: Și considerați că acea modificare pe care o ia în calcul Guvernul, cu privire la majorarea vârstei de pensionare, dar pentru cei care doresc să lucreze mai mult, pentru educație și pentru sănătate, ar trebui să fie aplicată din acest an sau de anul următor?

Klaus Iohannis: În primul rând, mi se pare o idee foarte bună, fiindcă noi ne confruntăm cu un deficit de forță de muncă, mai ales un deficit de forță de muncă calificată și, pe de altă parte, sunt foarte mulți angajați, mai ales în sistemele mari publice, care ar dori să continue munca lor. Cunosc personal multe persoane care ar vrea să continue, dacă ar fi posibil, să lucreze peste vârsta de pensionare. Și atunci a apărut discuția, la care recunosc că am participat, să se dea, în perspectivă, posibilitatea acestor persoane să rămână mai mult timp în sistem. În acest fel, în primul rând, s-ar atenua deficitul de forță de muncă. În al doilea rând, persoanele apte și disponibile să lucreze mai mult, și care sunt, de regulă, foarte bine calificate, vor avea posibilitatea să o facă.

Însă vreau să subliniez un lucru foarte, foarte important: nu vorbim de creșterea vârstei de pensionare. Am văzut că de la PSD, imediat, au sărit unii în sus că noi vrem să creștem vârsta de pensionare.

Nu este adevărat! Noi nu dorim să creștem vârsta de pensionare, ea rămâne așa cum este stabilită. Însă pentru persoanele care doresc să muncească mai mult se va crea posibilitatea legală pentru a face acest lucru. Încă o dată, este o opțiune, nu este o obligație.

Jurnalist: Până în acest moment, având în vedere activitatea de anul trecut a Guvernului și activitatea prezentă, sunteți mulțumit de Executiv? Considerați că s-ar impune și unele remanieri?

Klaus Iohannis: Eu sunt foarte mulțumit de Guvernul PNL și recomand să rămână în funcție un guvern PNL mult și bine.

Jurnalist: Domnule Președinte, tot în legătură cu sistemul public, la unul dintre cele mai mari și importante spitale din țară, Floreasca, în ultima perioadă am asistat la un incident care s-a soldat cu demiterea șefului de secție, Mircea Beuran, dar și cu o reacție de protest din partea unor medici. Cum apreciați acțiunea Ministerului Sănătății în acest caz, dar și reacția corpului medical, chiar și a Colegiului Medicilor?

Klaus Iohannis: În primul rând, este un eveniment catastrofal, trist, inadmisibil, dar el s-a produs, regretabil. Ministerul a reacționat și a reacționat prompt și ferm. Mi se pare, în concluzie, că reacția ministrului și a Ministerului Sănătății au fost adecvate. Am auzit de acea scrisoare, o atitudine care este regretabilă și ciudată, și sper că se datorează unei atitudini nefericite de moment, care a trecut. Mai mult nu aș comenta în acest moment.

Jurnalist: În ce măsură credeți că este posibilă o reformă a sistemului sanitar, care era una dintre prioritățile dumneavoastră pentru acest mandat, având în vedere acest tip de reacții din partea medicilor?

Klaus Iohannis: Se vede cu atât mai mult că este nevoie de o reformă profundă și în acest domeniu și reforma se va produce.

Jurnalist: Domnule Președinte, îi puteți oferi o garanție publică Premierului Ludovic Orban că, în cazul în care va demisiona. îl veți numi tot pe el premier după alegerile anticipate?

Klaus Iohannis: O întrebare un pic ciudată, mi se pare. Nu știu de ce mă întrebați dumneavoastră dacă pot să ofer garanții cuiva, însă pot să vă spun că sunt foarte mulțumit de felul în care Ludovic Orban își face treaba ca și premier. În continuare, și asta v-am spus-o și în informalele noastre, eu cred că Ludovic Orban este în acest moment cea mai bună soluție de premier, fie premier plin, fie premier interimar.

Jurnalist: Există această discuție în PNL cum că domnul Orban ezită să demisioneze tocmai pentru că există această temere, că ați putea desemna ulterior pe altcineva premier.

Klaus Iohannis: Nu cunosc că ar exista o astfel de discuție și nu cred că ar avea sens o astfel de preocupare. V-am spus, sunt foarte mulțumit și îmi doresc să continue Ludovic Orban.

Jurnalist: Deci dacă mâine domnul Orban își dă demisia și se va ajunge la anticipate, tot Ludovic Orban e prima opțiune pentru funcția de premier a dumneavoastră?

Klaus Iohannis: Dacă aveți și alte întrebări.

Jurnalist: Da, mai am. Angajarea răspunderii pentru alegerile în două tururi ar trebui să fie o prioritate a Guvernului luna aceasta? Pentru că am intrat deja în an electoral, mai e jumătate de an doar până la alegerile locale?

Klaus Iohannis: Eu îmi doresc alegeri în două tururi pentru primari și o să încurajez Guvernul să găsească cea mai rapidă și cea mai bună cale pentru a legifera în acest sens.

Jurnalist: Asta o să îi transmiteți și mâine domnului Orban, să insiste pentru angajarea răspunderii în Parlament, pe două tururi?

Klaus Iohannis: Tocmai v-am răspuns la această chestiune.

Jurnalist: Ca să fim mai clari, pentru că ulterior există interpretări de ambele părți.

Iohannis: Da.

Jurnalist: Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteți. Guvernul a acceptat un amendament la Legea bugetului, prin care au oferit finanțare de la stat Partidului PRO România, deși, conform legii, partidul condus de Victor Ponta nu avea acest drept. Din moment ce ați promulgat legea fără obiecții, să înțelegem că sunteți de acord cu acest amendament acceptat de Guvernul Orban?

Klaus Iohannis: Promulgarea nu se poate face cu obiecții. Promulgarea ori se face, ori nu se face.

Jurnalist: Puteați să o întoarceți în Parlament.

Klaus Iohannis: Eu am considerat că bugetul este suficient de bun pentru a fi promulgat și am considerat că este nevoie de o promulgare urgentă. Știți foarte bine că am promulgat bugetul în prima zi în care a fost posibil acest lucru. Iar în ce privește finanțarea partidelor, am văzut că s-a modificat felul în care sunt finanțate partidele, și în acest sens aș avea două observații. Prima ar fi că, suma summarum, subvenția pentru partide a scăzut.

Jurnalist: Cu 30%.

Klaus Iohannis: Ceea ce este corect, fiindcă se ajunsese la finanțări un pic prea mari. Doi, în vechea formă principalul beneficiar al unor finanțări exagerate a fost PSD, după cum știm cu toții, iar prin această formă, propusă în Legea bugetului, PSD pierde sume din finanțare, și acest lucru, din punctul meu de vedere, nu este regretabil.

Jurnalist: Acest lucru nu, când privim înspre PSD, dar cât privește PRO România, un partid care nu avea dreptul să primească bani și, iată, acum primește în jur de 200.000 de euro lunar, vi se pare corect?

Klaus Iohannis: Este o abordare care a fost negociată cu ocazia legii bugetului și, după ce am promulgat-o, vă dați seama că am acceptat-o așa cum a venit ea la promulgare.

Jurnalist: Domnule președinte, ați spus că veți avea mâine o întâlnire cu premierul Ludovic Orban. Ne puteți da și ora la care vă veți întâlni?

Klaus Iohannis: Mâine, înainte de masă, mă voi întâlni cu Premierul Orban.

Jurnalist: Am înțeles. În contextul crizei din Orientul Mijlociu, România poate avea un timp de răspuns mai mic, după astfel de evenimente? Considerați că România a avut un răspuns întârziat?

Klaus Iohannis: România a avut un răspuns absolut onorabil și în timp util. Acum, trebuie să vedem de fapt ce înseamnă un răspuns. Cam după 10 minute după primul incident, eu am discutat cu miniștrii de resort, la al doilea incident am discutat după cred că cinci minute, și așa mai departe. Deci nu vreau să se creeze impresia că, dacă am fost în deplasare sau dacă au fost sărbători, nu am știut sau nu am acționat. Noi suntem tot timpul pe fază și reacționăm foarte bine și foarte, foarte repede, suntem dintre cei care reacționează cel mai repede. Însă asta nu înseamnă că trebuie să dăm comunicatul după două minute. Un comunicat, în astfel de situații de criză internațională, se dă după discuții și cu alte state și după ce ne facem o imagine generală. Adică a se disocia un pic reacția instituțională și felul în care ne-am îngrijit de oamenii noștri și comunicatul oficial al României, dat prin Ministerul Afacerilor Externe. Din fericire, suntem în situația în care nu mai este nevoie să dăm cinci comunicate ca să știm care e poziția României. Suntem în situația în care un comunicat este poziția României.

Jurnalist: Dar poate avea Președintele o reacție mai rapidă, să asigure lumea că nu este cazul de panică, spre exemplu?

Klaus Iohannis: Nu a fost în niciun moment cazul de panică.

Jurnalist: Am înțeles. În privința rechemării ambasadorului României în SUA, George Maior, ați mai luat vreo decizie?

Klaus Iohannis: Nu am discutat chestiunea. N-am mai discutat chestiunea în ultimele zile.

Jurnalist: Am înțeles. Iar, în contextul în care domnul Președinte al Americii, Donald Trump, a spus că NATO ar trebui să se implice mai mult, considerați că România ar trebui să se implice cu trupe sau cu alt fel de efective, dacă a fost luată decizia de relocare a trupelor existente acolo?

Klaus Iohannis: Discuția despre implicarea NATO în regiune este la început. Nu s-a luat nicio decizie și nu există încă niciun proiect. Există o intenție și noi sprijinim această intenție, vom fi parte la discuții și vom hotărî împreună cu aliații cum va arăta, în cea mai bună variantă, această nouă implicare.

Jurnalist: Voiam să vă întreb despre blocajul privind pensiile speciale. În Parlament nu a existat un vot la sfârșitul sesiunii trecute, iar PNL insistă pentru o sesiune extraordinară pentru eliminarea acestor pensii speciale, mai puțin pensiile militarilor și ale celor din sistemul de Apărare și de Interne. PSD însă spune că este o capcană și că, dacă s-ar adopta această lege, ar fi neconstituțională. Cum vedeți rezolvată problema eliminării acestor pensii speciale, cerute și de societate?

Klaus Iohannis: Această chestiune trebuie rezolvată pe cale parlamentară. Dar pot să vă spun că mi se pare cam lungă vacanța parlamentară. Deci, dacă există în PNL dorința de a accelera demersurile parlamentare, îi voi sprijini.

Jurnalist: Și în acest context, credeți că ar trebui, Partidul Național Liberal sau Guvernul, să își asume răspunderea și pe acest proiect, care este extrem de important? Pentru că nu există majoritate.

Klaus Iohannis: Evident că variantele, dacă am spus că trebuie rezolvată prin procedură parlamentară, sunt două. Angajarea răspunderii este o procedură parlamentară și discutarea în regim normal în Parlament este evident calea uzuală parlamentară. Dar am vrut să reiterez acest lucru, fiindcă a apărut așa, la unii, impresia că angajarea răspunderii este o cale neparlamentară de legiferare. Este o cale parlamentară de legiferare și nu este o legiferare delegată.

Jurnalist: Și în legătură cu alegerile locale care vor fi anul acesta, Partidul Național Liberal dădea semnale, prin liderul de la București, Violeta Alexandru, că ar trebui să vină cu un candidat unic, candidat al PNL. Cum vedeți acest lucru? Ar trebui dreapta să se unească, cel puțin pentru Primăria Capitalei?

Klaus Iohannis: Nu exclud unele negocieri între partide, dar, ca și principiu, un partid care guvernează și care are o reacție foarte pozitivă în populație – în sondaje, vedem că Partidul Național Liberal a urcat semnificativ – un astfel de partid ar trebui să meargă, de regulă, singur în alegeri, pentru a-și dovedi și puterea, și curajul.

Jurnalist: Varianta Rareș Bogdan, vehiculată în spațiul public, cum o vedeți?

Klaus Iohannis: Acum este cam repede să discutăm, într-o conferință de presă, despre nume de candidați. Aceste chestiuni se lămuresc în interiorul partidului.