PNL vs. PSD și Pro România, faza pe ordonanțe de urgență: Cum a mers Orban pe modelul Dăncilă, Ponta și Cioloș

​Publicarea în Monitorul Oficial a celor 25 de ordonanțe de urgență întârzie. Ceea ce părea doar o simplă formalitate s-a transformat într-un război politic dur, în care instituțiile publice sunt folosite ca arme, miza cea mai mare fiind blocarea OUG privind reforma din sănătate și OUG privind organizarea alegerilor anticipate, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din mai multe surse.

Povestea pe scurt:

• Pe data de 4 februarie, cu o zi înainte de votul pe moțiunea de cenzură, Guvernul Orban a aprobat, într-o ședință care s-a întins pe 9 ore, 25 de ordonanțe de urgență. Ședința s-a terminat aproape de ora 23.00.
• Numărul foarte mare de OUG aprobate într-o singură ședință a atras atenția, stârnind, cum era și firesc, critici în spațiul public. Guvernul s-a grăbit să le aprobe în ideea că a doua zi ar fi fost demis și mult timp de acum înainte nu mai are voie, legal, să promoveze acte normative ca legi și ordonanțe. Unele erau necesare și urgente, precum cele pe fonduri europene sau ajutoare de stat pentru Complexul Energetic Oltenia și Tarom.
• Dacă în spațiul public a stârnit critici numărul mare de OUG, la nivelul intereselor politice subterane alta era supărarea: Faptul că au fost aprobate OUG privind reforma din sănătate și OUG privind organizarea alegerilor anticipate. De altfel, Victor Ponta nu s-a ferit să atace Guvernul Orban din cauza OUG pe sănătate chiar din ziua ședinței de Guvern, pe 4 februarie. Membrii Pro România au și transmis că vor vota la moțiune împotriva Guvernului, tocmai din cauza acestei ordonanțe de urgență. O altă persoană care s-a declarat total împotriva acestei ordonanțe este Raed Arafat, un aprig contestatar al privatizării sistemului de urgență. De altfel, în ianuarie 2012, de la un proiect de lege privind reforma sistemului sanitar, respins dur de Raed Arafat, au început proteste în stradă care s-au terminat trei săptămâni mai târziu cu demisia premierului de atunci, Emil Boc.
• Pe 5 februarie, în jurul orei 16.00, la nici o oră după ce moțiunea a trecut, a apărut în Monitorul Oficial decizia de demitere a Guvernului Orban. Imediat după aceea, Victor Ponta a ieșit alături de Marcel Ciolacu, șeful PSD, și a anunțat că din cele 25 de OUG, 19 nu au avize și nu pot să intre în vigoare pentru că Guvernul a fost demis şi decizia este deja în Monitorul Oficial. „Nu știu de unde are informațiile Victor Ponta. Până la urmă toate ordonanțele vor avea avizele necesare pentru a fi publicate în Monitorul Oficial”, a spus în seara zilei de 5 februarie Ludovic Orban.
• Pe 6 februarie, seara, Victor Ponta a anunțat pe contul său de Facebook „o veste bună” și a publicat o adresă a Consiliului Legislativ către SGG în care informează executivul că i-a fost solicitat prea târziu avizul asupra ordonanței de urgență pe sănătate. Potrivit documentului, Secretariatul General al Guvernului (SGG) are o adresă datată cu 4 februarie 2020 prin care a transmis spre avizare OUG pe sănătate. Mai departe, Consiliul Legislativ spune că a primit spre avizare OUG pe sănătate pe data de 5 februarie (C.L. accentuează data), exact în ziua în care Guvernul a fost demis. Așa că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență după ce i-a fost retrasă încrederea de către Parlament, arată documentul.

Foarte important de menționat. Președintele Consiliului Legislativ invocă în adresă o serie de prevederi legale potrivit cărora actul normativ ar fi trebuit supus aprobării după primirea avizului din partea instituției pe care o conduce.

• Cum se obțin avizele?

În ședința Guvernului din 4 februarie, proiectele de OUG au fost aprobă cu o mențiune: de adoptă sub rezerva preluării observațiilor Consiliului Legislativ. Este o cutumă guvernamentală. Și Guvernul Orban, și guvernele anterioare, inclusiv cel al lui Ponta, și-au făcut un obicei de a cere avizul Consiliului Legislativ în această formă: Are loc ședința de Guvern, intră ordonanța de urgență pe ordinea de zi, de multe ori suplimentară, se aprobă actul normativ, și la finalul ședinței, SGG face adresă pentru solicitarea avizului de la Consiliul Legislativ. Așa au procedat și pe 4 februarie.

Ședința de Guvern s-a terminat seara târziu, spre miezul nopții, dar SGG a făcut adresă cu data de 4 februarie, însă a ajuns pe 5 februarie dimineața la Consiliul Legislativ. Guvernul Orban a fost demis în jurul orei 15.00, iar decizia de demitere a apărut în jurul orei 16.00. Practic, în data de 5 februarie, Guvernul Orban a fost funcțional până la ora 16.00. Dacă dorea, putea susține și o ședință de Guvern în acele ore, în care să aprobe alte OUG-uri. Consiliul Legislativ nu ar fi avut niciun motiv să nu ia în discuție proiectele de OUG transmise de către SGG până în momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei de demitere a Guvernului.

La o simplă căutare pe site-urile Camerei Deputaților și Monitorului Oficial, putem descoperi mai multe ordonanțe emise de guvernele anterioare (Dăncilă, Ponta, Cioloș), asupra cărora avizul Consiliului Legislativ a fost dat după aprobarea lor. Una este Ordonanța Guvernului 11/2015, semnată de Victor Ponta în calitate de premier, pentru modificarea şi complearea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Proiectul de Ordonanță a fost aprobat în Guvern pe data de 28 ianuarie 2015, iar avizul Consiliului Legislativ a fost dat pe 29 ianuarie 2015, fiind publicat pe 30 ianuarie.

Altă ordonanță, de data aceasta a Guvernului Dăncilă, a fost aprobată pe 15 februarie 2019, iar avizul Consiliului Legislativ a fost obținut pe 18 februarie 2019. Este vorba de OUG 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. După o zi de la aprobare, au primit aviz de la Consiliul Legislativ și OUG 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii sau OUG 11/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

Alte exemple de acte normative aflate în aceeași situație sunt OUG 4/2016, OUG 11/2016 sau OUG 13/2016, semnate de Dacian Cioloș.

Important de menționat. Consiliul Legislativ se află sub control parlamentar, cu sediul la Camera Deputaților, iar Monitorul Oficial se află la fel sub autoritatea Camerei Deputaților.

Pentru mai multe amănunte, citește și

• Schimbare majoră în sistemul de sănătate: ​Spitalele private vor asigura în premieră servicii medicale de urgență decontate integral de stat
• Arafat, despre OUG care prevede că spitalele private vor asigura servicii medicale de urgență decontate integral: Va destabiliza tot sectorul public de urgență / Va reduce finanțarea sectorului public
• OUG pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate: Se poate vota la orice secție, indiferent de domiciliu / Dancă: Fraudele sunt excluse datorită sistemului electronic de control al votului
• Orban: Cele 25 de ordonanțe adoptate marți seară vor fi publicate în Monitorul Oficial. Există o procedură
• DOCUMENT. Ponta publică o adresă a Consiliului Legislativ care informează Guvernul că i-a cerut aviz pe ordonanța pe sănătate prea tarziu