Ce înseamnă starea de alertă care va fi instituită în România după 15 mai

​România va intra din 15 mai în stare de alertă. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va prelungi starea de urgență, aceasta urmând a fi înlocuită de starea de alertă.

​Starea de alerta este reglementată de ordonanța de urgență 21 din 2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

Starea de alertă la nivel naţional ori pe teritoriul mai multor judeţe se face prin ordin al ministrului de Interne, care se publică în Monitorul Oficial al României.

În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.

Pe timpul stării de alerta se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Măsurile trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplica cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.

În forma sa inițială, dar care a fost modificată în 2005, pe timpul stării de alertă se putea dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Această prevedere a fost eliminată prin legea de aprobare a ordonanței.

• Zegrean: Toate restricțiile care vor fi menținute în starea de alertă trebuie stabilite printr-o lege. Nu pot fi restrânse libertățile fundamentale fără un act normtiv adoptat de Parlament

Articolul 53 din Constituție prevede că „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”. De asemenea, „restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Starea de urgență va înceta în 14 mai și va fi înlocuită cu starea de alertă, începând cu 15 mai, când se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, cabinetele stomatologice sau muzeele, urmând ca eventuale noi măsuri de relaxare să fie dispuse după două săptămâni, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, a declarat luni președintele Klaus Iohannis.

Începând cu data de 15 mai, oamenii vor putea să circule în interiorul localității de domiciliu fără a completa o declarație pe proprie răspundere, „dar nu e bine să exagerăm” în condițiile în care „epidemia nu a trecut”, a subliniat Klaus Iohannis, care a vorbit despre o relaxare „pas cu pas”, cu noi posibile măsuri de relaxare la un interval de două săptămâni.