Sari direct la conținut

Achiziții în pandemie: Cum a rămas România și fără ventilatoare, și cu banii luați / „Clauzele nerealiste” sesizate de Curtea de Conturi

HotNews.ro
Sectie de Terapie Intensiva COVID-19, Foto: Report.md
Sectie de Terapie Intensiva COVID-19, Foto: Report.md

​Pe 8 aprilie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunța că se fac licitații pentru 400 de ventilatoare mecanice necesare la Terapie Intensivă pentru cazurile grave de COVID-19. Două zile mai târziu, Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) semna un acord cadru cu o firmă din Coreea de Sud care urmau să facă livrarea până pe 8 mai. Potrivit unui contract subsecvent însă, primele 200 de bucăți trebuiau să ajungă până la finalul lui mai. N-au mai ajuns deloc, iar statul român nu și-a recuperat nici avansul de 2.451.000 plătit firmei sud-coreene. Și asta pentru că s-au acceptat „clauze nerealiste” amânându-se termenele de livrare. În aceste condiții, până la 15 iunie, când contractul a fost denunțat, partea română, prin IGSU, a fost obligată să nu încheie cu alt operator economic un alt acord cadru cu același obiect.

Datele apar într-un raport al Curții de Conturi privind Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, document întocmit la cererea Parlamentului. (consultă aici raportul integral al Curții de Conturi)

Întreaga situație a fost posibilă deoarece firma s-a folosit de clauza de „forță majoră”, pentru a cere amânarea termenelor de livrare, invocând starea de urgență din România, situație însă care a determinat încheierea contractelor în condiții speciale, respectiv prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.

„Astfel, operatorii economici au solicitat încheierea unor acte adiționale prin care să fie prelungit termenul de livrare al produselor contractate, fără perceperea de penalități, deși condițiile de participare la procedurile de achiziție publică organizate de ONAC în perioada stării de urgență, precum și criteriile de evaluare impuse de autoritatea contractantă au fost adaptate contextului în care se afla România în acea perioadă. Un criteriu important luat în considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În document se precizează că prețurile de achiziție ale produselor au fost influențate semnificativ de cererea imensă de pe piața mondială, în contextul unei oferte limitate a producătorilor.

Termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la valori apropiate de cele anterioare epidemiei de COVID-19. Însă prețurile plătite pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial prin procedura de achiziție publică, la un nivel semnificativ majorat față de situația de dinaintea izbucnirii epidemiei de COVID-19.

„Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziția de ventilatoare, încheiat între ONAC și Medi Consulting din Coreea de Sud și Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor. Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

Cum s-au derulat lucrurile:

  • Acordul-cadru nr. 2595/CN/10.04.2020 a prevăzut achiziția a 400 bucăți de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie-8 mai 2020, acordarea unui avans de până la 30% din valoarea fiecărui lot, însă fără solicitarea unui instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de asigurări, diferența de 70% din valoarea fiecărui contract subsecvent putând fi garantată de existența unui astfel de instrument.
  • Conform articolului 25 din contractul subsecvent au fost definite condițiile forței majore/cazului fortuit, respectiv faptul că acțiunea forței majore mai mult de 15 zile dă dreptul fiecărei părți să o notifice pe cealaltă parte privind încetarea de plin drept a contractului subsecvent, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte daune/interese.
  • IGSU a plătit în 28.04.2020 suma de 10.931 mii lei, reprezentând avans către Medi Consulting din Coreea de Sud, aferent unui număr de 200 de ventilatoare cu termen de livrare conform contractelor încheiate în data de 13.05.2020 (100 buc.) și data de 28.05.2020 (100 buc.).
  • Din analiza derulării contractului subsecvent nr. 116229/27.04.2020, încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Coreea de Sud, s-au constatat următoarele:

– până la data de 30.06.2020 nu a fost realizată nicio livrare;

– nu au fost calculate penalități de întârziere conform contractului, autoritatea contractantă acceptând în ultima zi de valabilitate a contractului subsecvent, respectiv 15.06.2020, cazul de forță majoră invocată de MEDI Consulting în baza certificatului prezentat la acea dată;

– odată cu acceptarea forței majore invocate de furnizor, IGSU, prin nota raport nr. 116883 din 15.06.2020, a aprobat încetarea de plin drept a contractului subsecvent, în temeiul art. 25.5 din contract (aflarea furnizorului într-o situație de forță majoră pe o perioadă ce depășește 15 zile).

  • Printre motivele principale invocate de IGSU, pentru care s-a propus și aprobat încetarea Contractului subsecvent, se regăsește faptul că, de la data încheierii contractului subsecvent până la momentul desfășurării misiunii de control, în piață s-a înregistrat o scădere a prețului unitar pentru ventilatoarele medicale;

– până la 30.06.2020 nu a fost executată garanția de bună execuție de 0,5% din valoarea contractului subsecvent, respectiv suma de 40.800 USD privind nerespectarea clauzelor contractuale, valabilă până la 29.06.2020;

– a fost acordat un avans de 30% din valoarea contractului subsecvent, în sumă de 11.000 mii lei (echivalentul a 2.451.000 USD), sumă nerecuperată până la data finalizării controlului Curții de Conturi.

„Având în vedere toate aceste aspecte menționate, apreciem că se impune o analiză a conținutului clauzei de „forță majoră” din cuprinsul acordurilor-cadru și, respectiv, a contractelor subsecvente încheiate de autoritatea contractantă în perioada stării de urgență sau de alertă, astfel încât să fie mai bine delimitate situațiile în care părțile pot invoca existența evenimentului „extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”, mai ales în situația în care „forța majoră” este cauzată de chiar evenimentul care stă la baza derulării procedurilor de achiziție publică în regim de urgență”, se mai arată în Raportul Curții de Conturi.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro