Pandemia a lăsat pacienții României fără acces la tratamente: ”Ne place sau nu, avem mai mulți bolnavi non-Covid. Trebuie să redeschidem spitalele” – reportaj AP
Andrei, un tânăr de 32 de ani din România care este infectat cu virusul HIV de la naștere, a început să lipsească de la controalele medicale periodice în urmă cu un an, când țara a fost lovită de pandemia de coronavirus. “A fost primul lucru care m-a făcut să simt frustrare și teamă”, povestește acum Andrei, într-un reportaj Associated Pressdespre starea pacienților cronici din România care au fost dați uitării și lăsați să se descurce cum pot de la izbucnirea pandemiei și până acum. ”După asta, am început să mă obișnuiesc cu ideea de a-mi administra tratamentul antiretroviral orbește, fără să știu dacă parametrii sunt Ok sau dacă terapia funcționează”.
Săptămâna care tocmai s-a încheiat, România a marcat un an de la depistarea primului caz de infectare cu noul coronavirus, ceea ce a făcut ca întregul sistem medical din țară să se concentreze pe lupta împotriva Covid-19. În consecință, mulți pacienți cu alte afecțiuni, inclusiv bolnavii de cancer, au rămas fără îngrijirea medicală critică sau au încetat de bunăvoie să mai meargă la controalele medicale programate de teamă să nu se infecteze.
“Mulți dintre cunoscuți au pierdut bătălia cu boala pentru că nu au mai avut acces la tratament, la spitale și specialiști”, spune Andrei, care nu a dorit să își dea numele întreg din cauza stigmatizării pacienților seropozitivi după cum el însuși a mărturisit.
Guvernul României recunoaște că există o problemă și a anunțat planuri de reorganizare a spitalelor din întreaga țară astfel încât tot mai mulți pacienți non-Covid să aibă acces la serviciile medicale, notează AP.
Tentativele de reformare a a sistemului de sănătate au loc în contextul în care multe țări se tem de un al treilea val, iar ritmul de vaccinare este relativ lent în blocul comunitar din care România face parte.
“Pacienții care nu au Covid-19 nu au mai apelat la serviciile medicale pentru că se temeau să nu se infecteze”, a declarat pentru AP doctorul Andreea Moldovan, secretar de stat din Ministerul Sănătății.
Anterior, ea preciza că ”a existat o presiune mare în sensul de a păstra cât mai multe paturi libere în spitale pentru cei infectați cu Covid-19”.
Cu o populație de peste 19 milioane de locuitori, scrie AP, România a raportat 792.000 de pacienți COVID-19 și 20.000 de decese.
Ministerul Sănătății spune că planul de reorganizare a spitalelor va avea ca obiectiv crearea unor zone roșii și verzi în interiorul spitalelor astfel încât pacienții non-Covid și cei Covid să poată fi tratați separat.
Într-un interviu pentru AP, directorul interimar al Spitalului Colentina Victor Cauni a spus că, pe termen lung, serviciile medicale trebuie să se adapeteze noilor condiții impuse de conviețuirea cu SARS-Cov-2 și să nu mai facă discriminare în rândul pacienților.
“Fie că ne place sau nu, avem mai mulți pacienți cu afecțiuni altele decât Covid. Trebuie să redeschidem (spitalele- n. red) pentru ei, cel puțin parțial. Discriminăm în rândul pacienților cu condiții medicale grave”.
Subliniind gravitatea situației, Cauni a punctat că în trecut secția de urologie a spitalului trata între 400 și 500 de cazuri pe lună, însă media a scăzut sub 50 în ultimul an.
“De un an de zile, pacienții nu au mai avut acces în acest spital. Ei urmau să fie transferați către alte unități medicale, însă nu foarte mulți au reușit să găsească soluții”, a mai declarat Cauni.
“Nu se poate să funcționezi doar ca spital COVID-19. Avem multe alte secții importante aici”, a mai spus medicul.
Schimbările organizatorice vin în condițiile în care noile variante ale virusului Covid-19 nasc îngrijorări, oamenii de știință spunând că aceste tulpini noi, inclusiv cea detectată în Marea Britanie, se transmit mult mai ușor și ar fi mai periculoase sub aspectul mortalității.
În plus, AP notează că România se confruntă cu aceste provocări fiind țara din UE care alocă cel mai puțin din bugetul de stat pentru sănătate, respectiv 5.2% din PIB, în timp ce media blocului comunitar este de 10%.
De altfel, România are cea mai mare rată a mortalității în rândul persoanelor sub 75 de ani, potrivit statisticilor UE, fiind vorba deci despre decese care ar putea fi evitate și care reflectă starea de sănătate precară a populației.
Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și-a exprimat îngrijorarea săptămâna trecută, într-un mesaj video adresat managerilor de spitale și oficialilor din sistem, explicând efortul de reorganizare. “Pandemia nu a șters cu totul alte probleme de sănătate cronice sau acute. Trebuie să ne asigurăm că toți ceilalți pacienți au acces la îngrijirea medicală de care au nevoie”.
Andrei, care s-a infectat cu HIV când era tratat în maternitate, spune că se consideră a fi unul dintre cei ”norocoși” pentru că a reușit să își plătească o parte din analize la clinici private, însă este îngrijorat de ceea ce îl așteaptă dacă nu va relua monitorizarea strictă a bolii.
“Situația este critică. Dacă voi continua să îmi administrez tratamentul orbește, fără controalele medicale lunare și analizele care spun dacă tratamentul funcționează sau nu… există un singur deznodământ- moartea”.