Vaccinarea anti-COVID în România și în R. Moldova / Gheorghiță: Prin vaccinare transformăm o boală care generează sute de decese pe zi într-o viroză obișnuită / Revenco: Bântuie multe mituri, iar rețelele sociale au un rol important

Un sfert dintre persoanele nevaccinate sunt radical împotriva vaccinării, o arată datele sondajelor. A fost pierdută bătălia cu ei? Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, spune că nu, pentru că nu este vorba despre o atitudine formată în această perioadă, ci despre una preexistentă. Cât au încurcat politicienii campania de vaccinare? Medicul Gheorghiță a afirmat, luni, la o dezbatere HotNews.ro LIVE la care a luat parte și coordonatorul campaniei de vaccinare din Republica Moldova, Ninel Revenco, că vorbim despre o reticență regională specifică țărilor din estul Europei și că este evident că nu poate să convingă niciun mesaj venit din zona politică, din cauza lipsei de încredere în autorități, astfel că trebuie cultivată încrederea în medici și în știință.

• Valeriu Gheorghiță despre medicii care răspândesc informații false referitoare la vaccinare: „Dacă ai senzația că le știi pe toate, înseamnă că nu ai mai citit demult”
• Testare pe banii statului sau din propriul buzunar? Valeriu Gherghiță: E firesc ca atunci când optezi să nu te vaccinezi și să te testezi, să-ți asumi să plătești pentru testare” / O soluție, subvenționarea testelor pentru cei cu venituri mici
• Valeriu Gheorghiță: Mi-aș dori să depășim 50% rată de vaccinare la finalul anului / Motivele pentru care nu se vaccinează cei de peste 80 de ani

Coordonatorii campaniilor de vaccinare din România și din Republica Moldova, dr. Valeriu Gheorghiță, și dr. Ninel Revenco, au fost invitați la o dezbatere HotNews.ro LIVE, alături de jurnalistul Vitalie Călugăreanu (Chișinău).

„Nu, nu putem spune (că am pierdut bătălia cu ei – n.r.). Acest segment de populație pre-există acestei perioade a campaniei de vaccinare. Nu este o atitudine care s-a născut în acestă perioadă de pandemie Aici deciziile nu au în spate date științifice, nu au în spate un raționament logic. Sunt convingeri de altă natură. Sunt persoane care nu-și vaccinează copiii din varii motive și considerente. Au aceste principii de imunizare prin boală”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

El a precizat că „focusul principal” trebuie să fie pe persoanele care ezită însă să se vaccineze și cărora trebuie să li se răspundă la întrebările legitime pe care le au, astfel încât să ia decizia să se vaccineze.

„Toate datele științifice ne arată că reducem riscul să ne infectăm, să ajungem la spital și, cel mai important, reducem de cel puțin 20 de ori riscul să murim. Am postat pe pagina Ro vaccinare un studiu care ne arată că vaccinarea cu schemă completă a redus de cel puțin 34 de ori riscul de deces comparativ cu al persoanelor nevaccinate. N-a spus nimeni că vaccinurile sunt perfecte, că ne protejează pe toți. Dar trebuie să ne uităm la datele impactul pe sănătatea publică e clar, prin vaccinare transformăm o boală care generează sute de decese pe zi într-o viroză obișnuită”, a mai spus Gheorghiță.

La rândul său, Ninel Revenco, sefa campanie de vaccinare din Republica Moldova, a vorbit despre respingerea vaccinului în țara sa. La acest lucru, a precizat ea, au contribuit și mesajele contadictorii lansate de politicieni. De asemenea, ea a remarcat influenta „miturilor” și „bârfelor” care se răspândesc pe rețelele de socializare.

„Bântuie și la noi un mit că influențează fertilitatea. Sunt și lucrători medicali care întreabă de ce te vaccinezi, nu vrei să mai ai copii? Un rol important îl au rețelele sociale. (…) Abordarea acestei campanii trebuie să fie permanentă, actualizată. Trebuie o analiză minuțioasă, a cazurilor de îmbolnăviri, de decese”, a mai spus Revenco.

Dezbaterea – a cărei temă este radicalizarea în campania de vaccinare – a fost transmisă pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

HotNews.ro va transmite livetext principalele declarații:

Așa cum am văzut, autoritățile de la Chișinău au mers pe umor negru în campania de vaccinare. Dna dr. Ninel Revenco, de ce ați optat pentru o astfel de campanie, credeți că funcționează mai degrabă un astfel de mesaj dur?

Ninel Revenco:

• Procesul de vaccinare a început în R Moldova în 1 martie. La începutul acestei campanii eram eu mai optimistă și romantică. Credeam că la finele lui septembrie ajungem la 70%, n-a fost să fie. Am identificat mai mulți factori, unul dintre ei a fost neîncrederea în guvernare, în sistemul medical.
• Persoanele vaccinate – au un procent mic de a ajunge în terapie intensivă.
• Proporția vaccinatilor în R Moldova – total 26% – Sunt însă regiuni cu rată de vaccinare modestă.
• Analiza pacienților vaccinați în funcție de vârstă ne arată că cei peste 50 de ani s-au vaccinat în proporție mai mare.
• Ezitarea, de ce nu merg la vaccinare persoanele mai tinere – în țara noastră au prins mai multe mituri.

Cum ați ajuns la acest mesaj, ce feed back aveți?

• Mesajele din martie au fost bazate pe dovezi științifice. Cei care au mers atunci la vaccinare erau provaccin
• Am ajuns în octombrie când avem multe tipuri de vaccin și populația nu merge la vaccinare.
• Spotul e de disperare a lucrătorilor medicali. Sperăm ca acest mesaj să ajungă la populația antivaccinistă sau ezitantă.

Dl dr Valeriu Gheorghiță, care au fost motivele pe baza cărora ați decis o abordare emoțională? Ar fi prins și la noi o campanie de tipul celei de la Chișinău.

Valeriu Gheorghiță:

• E greu de spus care mesaj e mai potrivit. Faptul că situația valului 4 a fost dezastruoasă arată agresivitatea valului 4.
• Probabil în situația în care ne aflăm românii au nevoie să vadă realitatea din spitale, limitele sitemului medical și să înțeleagă că nu poate fi redimenționat în timp real pentru toate persoanele care ajung la spital.
• Cum e corect să prezentăm situația așa cum e, chiar dacă e un mesaj dur, sau să mergem cu mesaje care nu generează emoție negativă? Eu cred că ambele abordări au pro și contra. Din viața reală, unul dintre factorii care au condus la creșterea vaccinării a fost situația prezentată de mass media din spitale.

Cum le arătați oamenilor această realitate? Cum ajungeți la cei din localități izolate, la oamenii simpli care nu știu care-i realitatea?

• Ne uităm de unde se informează. Marea majoritate se informează de la televizor.Mass media joacă un rol important.
• Mai ales în rural, unde numărul de cazuri e mai redus, oamenii nu au această percepție a riscului imediat.
• Faptul că în valul 4 a fost un număr mare de cazuri noi, a făcut ca fiecare dintre noi să avem un cunoscut care s-a îmbolnăvit sau și-a pierdut viața.
• Mai sunt persoane care s-au vaccinat că se anticipează o serie de restricții.
• Prezentarea în timp real a situației. Rolul mass media este determinant, pentru că ne posibilitatea să prezentăm în timp real aceste date.
• Peste 90% din decese apar la persoane nevaccinate. În jur de 70% din cazurile noi apar la persoane nevaccinate.
• Sunt date științifice pe care oamenii trebuie să le vadă.
• Sistemul medical în orice tară, oricât de dezvoltată e, e limitat.
• Niciun sistem medical nu e dimensionat pentru a face față unei pandemii.

Care este feedback-ul în societate legat de campania de vaccinare, prinde în Republica Moldova o astfel de abordare?

Vitalie Călugăreanu:

• Reticența există, indiferent de campanie. Rezistența oamenilor are niște explicații. Primul răspuns pe care ar trebui să-l ofere autoritățile este de ce se îmbolnăvesc și vaccinații. Nu toți înțeleg că faci o formă mai ușoară, asta ar trebui explicat.
• Până nu vor fi implicate autoritățile locale, preoții, lucrurile nu se vor mișca foarte repede.
• La noi, încă în sate avem medici care nu recomandă gravidelor să se vaccineze.
• Oamenii mai puțin cred ce văd la televizor. Mai ales că în prima fază a pandemiei a fost politizat. S-a compromis tot ce era de compromis.
• Campania ar trebui să tintească stereotipurile.
  

Ați simțit că s-a implicat politicul în campania de vaccinare din România?

Valeriu Gheorghiță:

• Cred că lucrurile trebuie separate puțin. În managementul unei pandemii e necesar suportul specialiștilor.
• Campania de vaccinare trebuie să fie structurată pe date științifice. Mesajele trebuie transmise de persoanele care beneficiază de încredere, e cazul medicilor.
• Faptul că la un moment dat există o interferență între politic și experți e firesc.
• E vitală colaborarea bună cu autoritățile locale. Eu am avut mai multe întâlniri și am încercat să identificăm soluții care să poată fi puse în practică.
• Ezitarea în mediul rural e mai mare. În România, datele arată că rata de vaccinare în rural e de două ori mai redusă decât în urban.
• Trebui să existe o moderație.

Moderație, medicii avertizau asupra valului 4, iar politicienii de la vârful statului spuneau că am învins pandemia?

• Nu neapărat acest lucru a dus la demotivare. A redus poate percepția oamenilor privind riscul de îmbolnăvire.
• Dacă nu apărea varianta Delta, probabil situația epidemiologică ar fi fost alta.
• E greu de prezis. Nu aș spune da, ăsta e motivul.
• Vorbim de o reticență regională specifică țărilor din estul Europei. E o situație particulară: lipsa de încredere, oamenii nu mai au încredere în politic. Evident orice mesaj care vine din zona asta nu poate să convingă.
• Trebuie să cultivăm încrederea în medici, știință și progres medical.

Una dintre cauze a fost și neîncrederea în autorități?

• E vorba de o cultură. Noi vorbim în general despre vaccinarea copilului. Vaccinarea adultului e precară. Istoric nu aveam argumente să spunem că vom sta bine.
• dacă oamenii nu-și fac analize periodice nu se poate îmbunătăți starea de sănătate a populației.
• Vedem impactul teoriilor conspiraționiste. La noi au un impact mult mai mare. De ce? Oamenii nu mai au încredere în cei care dau mesaje. Au fost situații care nu au făcut decât să decredebilizeze.

Dna dr Revenco, cum ați simțit influența politicului?

Ninel Revenco:

• A apărut neîncrederea față de mesajul venit de la politic.
• În 2020, aceste mesaje erau contradictorii.
• În 2021, când am primit vaccinuri au fost mesaje că un vaccin e mai bun decât altul.
• Aceste mituri prind când nu avem încredere în guvern.
• De aceea bântui și la noi ultimul mit că influențează asupra fertilității.
• Sunt și lucrători medicali întreabă de ce te vaccinezi, nu vrei să mai ai copii?
• Un rol important îl au rețelele sociale.
• Am primit mai multe mesaje că suntem parte a globaliștilor și genocidului. Majoritatea respondenților au fost de la 18-29 de ani. Cei care nu s-au vaccinat, mai bântuie un mit de infertilitate.
• campanie de imunizare nu trebuie să aibă sfârșit și informația să fie actualizată .
• Abordarea acestei campanii trebuie să fie permanentă, actualizată. Trebuie o analiză minuțioasă, a cazurilor de îmbolnăviri, de decese, de ce persoanele vaccinate s-au infectat.

Pe cine vă bazați?

• Sunt foarte multe ședințe de comunicare cu medicii.
• Au fost ședințe cu primarii. Aceste activități au fost foarte intese în lunile de vară.
• Mesajul nostru în iulie-august a fost foarte clar: ne așteaptă un val 4, mai multe cazuri.
• Unde autoritatea publică s-a implicat, rata de vaccinare e destul de mare.
• Nu e simplu să impulsionăm. Temeri cum ar fi frica de necunoscut, convingerile religiaose, lipsa de încredere își lasă amprenta.
• Cel mai grav e creșterea numărului de decese.

Dl dr Gheorghiță, INSCOP a publicat săptămâna trecută un sondaj la care 47,9% dintre cei care au răspuns au spus că s-au vaccinat, iar 51,9% declară că nu s-au vaccinat. Aproape 80% dintre respondenţii nevaccinaţi afirmă că nu au încă destule informaţii şi nu înţeleg ce conţine vaccinul. Cine credeți că e responsabil pentru faptul că nu au ajuns la oameni informațiile despre vaccin?

Valeriu Gheorghiță:

• E clar că puterea zvonului e mai mare decât informația științifică, validată de experți. Zvonul are o influență mult mai mare decât orice dată științifică.
• În cei 80% din nevaccinați, rezumatul caracteristicilor vaccinului e disponibil pe site-urile nationale și EMA. Am făcut mai multe materiale video în care am explicat ce conține.
• Trebuie să avem și o preocupare pentru a ajunge la informație.
• Sunt multe persoane dezinteresate de sănătate.
• Există procent de persoane dezinteresate pe care este greu de cuantificat.
• În rural, omul are contact cu sistemul medical prin intermediul medicului de familie.
• Ce am mai făcut a fost să implicăm asistenții medicali comunitari, care merg din poartă în poartă și vorbesc și le explică oamenilor.
• Pe zona de comunicare nu o să putem spune niciodată că am făcut tot ce se putea.
• Trebuie să definim rolul fiecăruia.
• Primarul, preotul pot îndruma oamenii să aibă încredere în oameni.

Dezinformarea venită de la medici, preoți?

• Creează confuzie în rândul oamenilor. Vine un medic în care am încredere de ani de zile și spune mai așteaptă, nu stim ce efecte va avea….

Ar trebui medicii sancționați?

• Eu sunt de acord cu responsabilizarea.Ai în spate un întreg corp medical. Când reprezinți breasla, trebuie să fii responsabil.
• Medicul trebuie să-și asume că a recomandat să nu se vaccineze și trebuie să răspundă pentru asta.
• E greu de spus care e cea mai bună variantă. Nu vreau să plec de la reaua credință. E vorba de specialități. Când ai senzația că le știi pe toate, înseamnă că n-ai mai citit de mult timp.

Același sondaj INSCOP publicat săptămâna trecută arată că 20%-25% din populaţia nevaccinată este radical anti-vaccinare. Ați pierdut bătălia cu ei?

• Nu, nu putem spune. Acest segment de populație pre-există acestei perioade a campaniei de vaccinare. Nu este o atitudine care s-a născut în acestă perioadă de pandemie Aici deciziile nu au în spate date științifice, nu au în spate un raționament logic. Sunt convingeri de altă natură.Sunt persoane care nu-și vaccinează copiii din varii motive și considerente. Au aceste principii de imunizare prin boală
• Cred că focusul principal ar trebui să fie pe populația ezitantă, unde populația ezitantă în mod legitim și fiersc așteaptă răspunsuri. Iar ce noi trebuie să facem este să oferim acele răspunsuri încât să schimbăm aceste decizii, să facem ca un om care nu e hotărât să ia decizia corectă și să se vaccineze.
• Toate datele științifice ne arată că reducem riscul să ne infectăm, să ajungem la spital și, cel mai important, reducem de cel puțin 20 de ori riscul să murim.
• Mai mult, datele interaționale ne arată – am postat pe pagina Ro vaccinare un studiu – care ne arată că vaccinarea cu schemă completă a redus de cel puțin 34 de ori riscul de deces comparativ cu al persoanelor nevaccinate.
• N-a spus nimeni că vaccinurile sunt perfecte, că ne protejează pe toți. Dar trebuie să ne uităm la datele impactul pe sănătatea publică e clar, prin vaccinare transformăm o boală care generează sute de decese pe zi într-o viroză obișnuită.

Ar trebui angajații testați pe banii statului sau ai lor?

• Avem nevoie de implementarea certificatului vedere la nivel național. Este un model adoptat de majoritatea țărilor europene.
• Leegat de cine trebuie să plătească testul, aici pot fi aduse argumente pro și contra. Din punctul meu de vedere, atunci când populația are acces simplu și universal la vaccinare, când există posibilitatea să optezi pentru oricare din cele patru vaccinuri disponibile, cred că este firesc să existe o perioadă de grație până când o persoană decide ce face.
• Ulterior, este firesc ca atunci când optezi să nu te vaccinezi și să te testezi să-ți asumi această decizie așa cum este ea: și anume să plătești pentru testare.
• Probabil că vor fi anumite categorii care nu vor avea suficienți bani să facă asta. Aici trebuie găsite soluții, cum se găsesc în astfel de situații, pentru ajutorul unor persoane care au venituri mici. Soluții de subvenționare.
• Cel mai important este să ajungem la concluzia că avem nevoie de implementarea certificatului verde digital și, pasul doi, să se stabilească clar care este modalitatea de sprijinire financiară a testelor.

Nu ar fi o discriminare față de persoanele care vor plăti testele?

• Subvenționare e o noțiune care mi-a venit acum în cap. Dar, concret sunt persoane care nu au venituri suficiente să-și facă un test. De exemplu, un lucrător din domeniul salubrității care are un salariu foarte mic și, dacă optează să nu se vaccineze, nu o să-și permită să se testeze din banii lui.
• Trebuie decis dacă persoanei respective îi încetează contractul de muncă sau dacă acel test va fi subvenționat. Nu e simplu de decis în situațiile punctuale individuale/

Când vom ajunge la rata de vaccinare de 70%?

Valeriu Gheorghiță:

• situația actuală:
• peste 45% rată de vaccinare cu cel puțin o doză în rândul populației adulte
• peste 44% rată de vaccinare în rândul populației eligibile, cu vârsta de peste 12 ani
• aproximativ 39% rată de vaccinare în rândul populației generale
• Care va fi momentul la care se va ajunge la rată de vaccinre de 70% este foarte greu de spus, pentru că ține de fiecare dintre noi, de modul în care oamenii vor fi receptivi la mesajele și recomandările medicilor.
• În ritmul actual, este clar că e puțin probabil ca până la finalul anului să atingem 70% rată de vaccinare. Eu mi-aș dori să depășim 50%, dar cel mai important este să avem o rată crescută de vaccinare în rândul populației vulerabile – persoanele de peste 65 de ani, pacienții cu boli cronice sau cei din centre sociale și din centrele de dializă.
• Focusul cel mai important este pe populația vulnerabilă. Pentru grupa de vârstă 50 până la 70 de ani, rata de vaccinare este de peste 50%. Nu stăm bine deloc la vaccinarea persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani, unde rata de vaccinare este de 25%, deci mult redusă. O persoană din 4 este vaccinată la această grupă de vârstă.

Ați găsit explicația?

• Sunt multiple motive. Este puțin probabil să vorbim despre accesibilitate, pentru că noi știm că asigurăm vaccinarea la domiciliu cu echipe mobile, sunt aproape 40.000 de persoane în România care au fost vaccinate la domiciliu de către echipe mobile. În centrele rezidențiale, în centrele sociale rata de vaccinare este de peste 75%.
• Cred că vorbim, de fapt, la această grupă de vârstă, de câteva lucruri care țin de o ezitare mult mai mare, de o reticență mult mai crescută. Există această mentalitate, în România, că după o anumită vârstă nu trebuie să mai faci foarte multe pentru sănătatea proprie. ci cât mi-e dat să trăiesc, trăiesc și dacă mă îmbolnăvesc, oi vedea eu ce fac. Există această o atitudine fatalistă și din acest motiv apelul meu a fost tot timpul către tineri, către aprținători, să încerce să transmită mesajele noastre către cei din familie.
• De asemenea, aici un rol important îl au cultele religioase pentru că marea parte a acestor persoane sunt cei practicanți, cei care, în general, merg la biserică și sunt mai apropiați de zona spirituală.
• Aici ar fi un rol foarte important al cultelor religioe, al asistenților comunitari al medicilor de familie. Capacitate de vaccinare avem, doze de vaccin avem.

Ninel Revenco:

• În strategia de vaccinare făcută în luna ianuarie, ne-am propus ca la finele lui noiembrie, începutul lunii decembrie, rata de vaccinare să fie 70%. Azi am ajuns la puțin peste 26%.
• Ar trebui să fie un mesaj clar, unic, cu implicarea tuturor actorilor.
• Lucrătorii medicali nu pot fi singuri.

Dacă vă opreste cineva pe stradă si vă spune că vaccinul îi modifică ADN-ul, ce-i ziceți?

Valeriu Gheorghiță:

• I-as explica cum funcționează. ARN stă în fara miezului celului. Nu există interactiune între cele două structuri.
• Celula noastră nu stochează acest ARN Mesager.