Sari direct la conținut

Press report: Firmă plătită din bani publici pentru a scutura gardul viu de zăpadă. Fritz închiriază o gară inexistentă la Motru. Un funcționar sibian din Finanțe a inventat o taxă pentru a-și face treaba

HotNews.ro
Press report, Foto: Profimedia Images
Press report, Foto: Profimedia Images

​Prahova: Firmă plătită din bani publici pentru a scutura gardul viu de zăpadă ● Fritz închiriază o gară inexistentă la Motru! ● Un funcționar sibian din Finanțe a inventat o taxă pentru a-și îndeplini atribuțiile ● Economia României, la un pas de incapacitate de plată ● Ce voia Gorbaciov de la România ● Mic tratat de boli și leacuri după credințele românilor ● Mica doză de cultură generală ● Cum ar putea România să profite de criză ● Carrefour va îngheța prețurile pentru 100 de produse în Franța, nu și în România ● OUG de maximă importanță din energie va fi adoptată joi. Noile prevederi ● Dezastrul de pe piaţa laptelui ● Cum îţi cumperi o casă sau un apartament în Spania.

Prahova: Firmă plătită din bani publici pentru a scutura gardul viu de zăpadă

Aproape 9.000 de lei este suma plătită de Primăria Brazi – Prahova, pentru a scutura gardul viu de zăpadă. Nu e glumă. Situația a fost semnalată de Camera de Conturi Prahova, care cere recuperarea sumei, dar și a altor plăți considerate nejustificate.

Raportul arată că Primăria Brazi a făcut mai mai multe plăți considerate nejustificate de auditori. Printre acestea se numără plantare pomi ornamentali – 8.483 lei, servicii administrare Parc Conac Nicolau – 13.373 lei, dar și lucrări de deszăpezire a gardului viu în valoarea de 8.928 lei, scrie PressHub.

Fritz închiriază o gară care nu mai există la Motru!

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat pe contul său de socializare că instituția pe care o conduce va închiria o parte din gara feroviară de la Motru, anunțul fiind făcut la scurt timp după ce consilierii locali din Motru au și votat pentru o astfel de decizie. „Închiriem o parte a unei gări CFR din Motru. Asigurăm achizițiile de cărbune direct de la producători, și astfel dispar costurile aferente intermediarilor. Știu că e o măsură de pionierat – dar, situația disperată de pe piața de gaz cere măsuri creative.

În mod normal, oricine aude un astfel de mesaj se gândește la gara din Motru, gară care nu mai este funcțională de vreun deceniu. Aceasta era oricum o gară pentru călători, nu de transport mărfuri și mai ales cărbune, primarul Cosmin Morega confirmând că gara nu este funcțională de ani buni. El s-a declarat mirat de anunțul lui Fritz, scrie Gorjeanul

Un funcționar de la Finanțele sibiene a inventat o taxă pentru a-și îndeplini atribuțiile

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu anunță mai multe percheziții în Sibiu, inclusiv la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Sibiu, într-un caz de corupție în care este vizat un funcționar public.

Conform procurorilor, în perioada lunilor mai-iunie 2022, suspecta, ”funcționar public cu funcție de execuție în cadrul Biroului Registru Contribuabili, Declarații Fiscale Persoane Fizice al Administrației Județene a Finanțelor Publice Sibiu, a săvârşit un număr de 5 infracţiuni de luare de mită”.

Practic, persoana în cauză este acuzată că cerea bani de la contribuabili inventând o taxă pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, scrie Turnul Sfatului

De ce tac profesorii?

În chestiunea proiectelor de lege ale educației aflate în discuție publică, a prelungirii perioadei de dezbatere publică, profesorii tac, constată ritos ministrul Educației. Deci sunt de acord cu ce se întâmplă: este concluzia ineptă logic.

Dar, dincolo de eroarea de judecată, de ce tac cei mai mulți dintre profesori? Răspunsuri au fost date în zilele din urmă. Cel ubicuu vizează coincidența temporală dintre concediul legal de odihnă al cadrelor didactice, interval dedicat relaxării, în care nu există vreo obligație față de angajator, și perioada în care au fost programate consultările publice privitoare la proiectele de lege ale educației, scrie PressHub

Economia României, la un pas de incapacitate de plată (analist)

Mircea Coșea: În primul rând nu avem de-a face cu o creștere a pensiilor. Avem de-a face cu o indexare, care e legală, iar guvernele României de câțiva ani nu respectă această indexare. Ori indexarea trebuie să fie făcută. Asta nu înseamnă că este un efort venit dintr-o dorință generoasă a unui partid de a ajuta populația. Nu, este aplicarea legii. Ori, ea nici măcar nu e aplicată la nivelul la care ar trebui.

O creștere cu 10% nu acoperă inflația. Iar în momentul de față noi nu mai discutăm despre inflație atunci când vorbim despre creșteri de pensii sau de venituri, așa cum se întâmplă în alte țări, ci trebuie să discutăm despre puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare scade într-un ritm mai rapid decât crește inflația. Inflația crește cu 15%, iar puterea de cumpărare a scăzut cu mai mult de 22%, dacă nu chiar cu 25%.

De aici avem o problemă care e discutabilă cu creșterea pensiilor. Apoi salariu minim este o povară în plus pentru cei care chiar țin la această economie, pe întreprinzători, pe economia reală. Dacă salariul minim crește, domnul ministru al muncii spune că impactul pe buget va fi pozitiv, dar nu asta ne interesează., scrie RFI

Ce voia Gorbaciov de la România

Relațiile lui Gorbaciov cu România au fost reci în perioada regimului Ceaușescu, dar s-au încălzit brusc sub Ion Iliescu.Rolul lui Mihail Gorbaciov în răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu rămâne important, chiar dacă nu toate documentele legate de acest subiect au apărut în spațiul public. În plus, legăturile dintre acesta și primul președinte post-comunist al României au dus la decizii politice, care ar fi putut schimba traiectoria țării, dacă Uniunea Sovietică ar fi rămas în picioare.

Dispariția lui Mihail Gorbaciov (2 martie 1931 – 30 august 2022) ar putea aduce noi informații despre relațiile subterane dezvoltate între URSS și grupul filosovietic care a preluat puterea în România în decembrie 1989.Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov au semnat pe 5 aprilie 1991 ultimul mare tratat bilateral dintre România și URSS, document în care Bucureștiul accepta o poziție de vasalitate explicită. Chiar înaintea acestui gest, pentru prima dată după 1964, România trimite cadre militare la Academiile de Stat Major și la Institutul Diplomatic din Moscova reașezând relația cu Moscova într-o perspectivă diferită, după dizidența regimului Ceaușescu, scrie DW

Galați: Primăria vrea „tomograf” pentru arbori

Primăria municipiului Galați a demarat procedurile pentru achiziția unui aparat care să indice starea de sănătate a copacilor. Ideea a fost propusă luna trecută de consilierul local PACT pentru Galați, Gregor Teodorescu, și se referă la procurarea unui aparat tip „tomograf”, similar aparaturii medicale, cu care s-au dotat deja alte administrații locale. Soluția a fost agreată de primarul Ionuț Pucheanu. Înregistrările acestui dispozitiv, care se înfășoară în jurul trunchiului, pot dovedi starea de sănătate a copacului și motivele pentru care a fost tăiat. „Vă putem garanta că niciun arbore sănătos și care se află într-o stare bună nu va mai fi afectat”, a subliniat Bichescu, potrivit Viața Liberă.

Mic tratat de boli și leacuri după credințele românilor.

În 1911, etnograful Tudor Pamfile publica Boli și leacuri la oameni, vite și păsări după datinile și credințele poporului român, lucrare de căpătâi pentru oricine vrea să înțeleagă ce presupunea medicina tradițională românească în zorii secolului XX.

Să aibă această complexă medicină populară vreun folos practic?, se întreba cu scepticism autorul. Răspunsul, conchidea, avea să-l dea știința.

Tot Pamfile observa că, pentru a combate medicina populară, era nevoie de două lucruri: s-o declarăm primejdioasă și apoi să avem ce pune în loc.

Acea clipă ne pare încă foarte departe. În creierii munților omul nu-și poate afla cu ușurință doctorul, nici medicamentul necesar, observa etnograful.

Nici astăzi, la mai bine de o sută de ani distanță, această stare a lucrurilor nu s-a schimbat cu totul, scrie Dela0.

Mica doză de cultură generală

Eschil a fost un om bun dar cu un destin tragic. În sensul că a scris foarte multe tragedii la viața lui. Astea îi plăceau omului, așa a găsit el de cuviință să se exprime în societate. Nu vă convine, scrieți voi mai bine decât el! Ce voiam noi însă să spunem despre Eschil, mai precis despre opera lui, este că doar vreo șapte opere s-au păstrat din cele circa 90 de care le-ar fi scris, că te și întrebi când mai avea timp să respire. Ei, noi vă spunem că sunt opt, că s-a mai găsit una. Cum s-a găsit… aici e toată partea interesantă.

Undeva prin anii `90 s-a descoperit o mumie prin Egipt. Nu e vreo mare scofală, ca din astea s-au găsit într-o veselie. Și au dezbrăcat-o specialiștii în scopuri științifice și i-au făcut niscai analize. Ei, ce credeți voi că au găsit în burta mumiei? Exaaact, o operă pierdută a lui Eschil. Știm că pare neverosimil, dar chiar așa s-a întâmplat, scrie Mica doză de cultură generală.

Cum ar putea România să profite de criză. Sfaturile unui expert

Anul 2022 este poate cel mai complicat an al noului secol, iar într-un tsunami de evenimente și pe fondul crizei cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, toate țările încearcă să țină pasul cu provocările care se țin lanț. România, la fel ca celelalte state est-europene se află într-un context alambicat. Cu războiul la graniță și cu criza care îi bate la ușă, România nu mai are timp de pierdut, iar orice ezitare nu face decât să crească riscul și amplitudinea crizei care dă târcoale Europei.

Deși poate să pară paradoxal, efectele negative ale unei situații nefavorabile pot fi nu doar limitate, dar chiar și transformate în oportunități – cel puțin unele dintre ele – dar asta numai printr-o abordare corectă, cu deciziile potrivite și luate exact la timp.

Aceasta este opinia lui Marius Ghincea, cercetător și expert în politici publice la Universitatea Johns Hopkins și la Institutului Universitar European, scrie Adevărul.

Carrefour va îngheța prețurile pentru 100 de produse în Franța, nu și în România. Explicația companiei.

Lanțul francez de hipermarketuri a anunțat că va îngheța în Franța prețurile a 100 de produse de bază, de la orez și sardine la detergent lichid și haine, pentru a ajuta consumatorii în lupta cu inflația. Contactată de Libertatea, subsidiara din țara noastră spune că nu va aplica măsura, dar susține că derulează alte promoții și reduceri având același obiectiv.

Anunțul Carrefour privind înghețarea prețurilor în Franța a fost făcut pe 22 august, după ce guvernul președintelui Emmanuel Macron a cerut companiilor să facă mai multe pentru a stăvili prețurile, potrivit Reuters. Grupul francez va limita prețurile până la data de 30 noiembrie, în vreme ce gigantul petrolier Total a anunțat, la rândul său, că va scădea prețurile la benzinăriile sale din Franța începând cu 1 septembrie. În mai, un alt retailer francez, Leclerc, a înghețat prețurile la cele mai căutate 120 de produse până în luna iulie, în vreme ce în luna aprilie lanțurile britanice de supermarketuri Asda și Morrisons au anunțat că vor reduce prețurile la produsele esențiale, scrie Libertatea

Croația: Pleacă Kuna, vine Euro

Croația introduce de la 1 ianuarie moneda Euro. Mulți croați sunt îngrijorați de această schimbare. Dar trei studenți care au câștigat concursul pentru designul monedelor Euro croate fac reclamă noii devize – și Europei.

Este o dimineață caldă la Zagreb iar locuitorii capitalei croate se înghesuie pe străzi la cumpărături, înainte de canicula de la prânz. Dintr-o cafenea, studenții Jagor Sunde, Fran Zekan și David Cemeljic privesc la toată agitația din jur.

La o masă învecinată, doi bărbați tocmai achită nota de plată. De ceva vreme, cei trei studenți prieteni se uită cu interes special când văd monede croate. Pentru că moneda națională Kuna mai este valabilă doar pentru câteva luni – de anul viitor Croația introduce Euro. Iar Jagor, Fran și David au contribuit în mod special la această schimbare: ei au câștigat concursul de design organizat de Banca Națională a Croației (HNB) pentru viitoarele monede Euro croate, scrie DW

OUG de maximă importanță care va guverna piața de energie va fi adoptată mâine. Noile prevederi

Ordonanța de Urgență a Guvernului care va stabili noile reguli de pe piața energiei, de la prețurile din facturi până la noi suprataxe și reguli de vânzare a gazelor și energiei electrice, ar urma să fie aprobată joi, fără să existe vreun text în dezbatere publică până miercuri seară. Schimbările sunt de amploare și, pe baza informațiilor disponibile la această oră, vă putem prezenta cele mai importante modificări.

Prețurile plafonate la gaze și energie electrică pentru casnici de acum nu se vor modifica până în august 2023.După cum se știe, ele sunt de 0,68 lei/kWh pentru cei cu un consum mediu lunar de până la 100 kWh medie a anului precedent și de 0,80 lei pentru cei cu consumuri medii de până la 300 kWh. S-ar putea coborî însă acest prag de consum până la care se poate plăti prețul plafonat, potrivit discuțiilor din spațiul public. Poate spre 275 sau chiar 250 kWh. La gaze, prețul rămâne și el la 0,31 lei/Kwh, scrie Economica.net

Dezastru pe piaţa laptelui: la Mega sau Carrefour preţul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar fermierii primesc 1,6 lei/litru şi au ajuns să-şi taie vacile

„Vindem ferma pentru că avem costuri foarte mari cu furajele şi preţul laptelui este foarte mic. La noi în zonă de la poarta fermei ne dau 1,65 lei/litru, ceea ce nu acoperă nici măcar o treime din costuri. Nu mai merită să creşti vaci, mai ales că subvenţiile sunt mici şi interesul guvernului pentru acest sector este zero. Procesatorii ştiu că nu avem ce face cu laptele, decât să-l aruncăm, astfel că ţin preţul jos“, spune Alexandru M., un mic crescător de vaci din localitatea Sălişte (judeţul Maramureş), care a postat pe OLX un anunţ de vânzare a fermei cu 11 vaci din rasa Bălţată Românească, pentru 50.000 de lei.

Procesatorii explică faptul că scumpirile în lanţ pun presiune pe costuri, iar o creştere şi mai mare a preţurilor ar afecta şi mai mult vânzările.

„Costurile de transport s-au dublat, salariile au crescut, curentul electric consumat este mult mai scump. Noi plătim preţul pieţei la lapte, 2,5-3 lei per litru în acest moment. Dacă preţul ar creşte, atunci şi produsele noastre s-ar scumpi şi vânzările ar fi şi mai afectate – în condiţiile în care deja au mai scăzut“, a explicat Irina Filip, proprietarul CreamLand, produ­cătorul îngheţatei Cremola. Familia Filip mai deţine şi Comalat, producător de lactate şi brânzeturi, scrie ZF

Rabla Local: Programul ar putea să nu fie accesibil în multe localități

Programul ce va permite persoanelor fizice care vor casa o mașină mai veche de 15 ani să primească de la primăria din localitatea de domiciliu un stimulent în valoare de 3.000 de lei, cunoscut și sub numele de Rabla Local, va demara spre sfârșitul acestei luni. Totuși, pentru că fiecare primărie în parte va decide dacă participă sau nu la Rabla Local, programul ar putea să nu fie disponibil în toate localitățile din țară, iar cei ce locuiesc acolo să nu poată să-și caseze mașina veche și să primească banii de la stat pentru asta., scrie avocatnet.ro

6 realități despre aderarea României la Schengen, dincolo de sprijinul Germaniei.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), alături de menținerea României în afara spațiului european de liberă circulație (Schengen) și corelarea politică a MCV de Schengen au devenit frustrări naționale, sub percepția că nu suntem încă o țară „în rând cu Vestul”. Cele două borne ale integrării noastre europene – MCV și Schengen – sunt diferite de cea a aderării la zona euro. Trecerea la moneda unică e un proces care, după cum a arătat Panorama AICI, poate fi rezumat prin: nici nu vrem, nici nu putem.

Totuși, deși sprijinul Germaniei în dosarul Schengen e un semnal foarte bun, România ar trebui să fie ușor mai temperată în felul în care interpretează această susținere. Mai reținute ar fi cazul să fie și mesajele transmise cetățenilor, pentru a nu li se livra victorii iminente, dar închipuite.

Realitatea este că, în esență, nu s-a schimbat mai nimic în acest dosar blocat de un deceniu. Mai avem în față obstacole serioase. Ne așteaptă cel puțin câteva luni decisive până să putem să ne bucurăm colectiv că am mai făcut un pas către Vest, scrie Panorama

Cum îţi cumperi o casă sau un apartament în Spania.

Cu bani, sigur, acesta este răspunsul evident. Dar dacă nu asta e grija ta şi ştii deja de ce buget dispui, ce îţi doreşti şi în ce zonă, înseamnă că ceea ce te interesează acum este cum îţi cumperi o casă sau un apartament în Spania. Mai exact, care sunt lucrurile pe care ai nevoie să le ştii legate de legislaţie, actele şi etapele necesare în finalizarea unei tranzacţii de acest tip.

Fie că vrei să cumperi o casă sau un apartament în Spania ca să locuieşti acolo, fie că vrei să închiriezi proprietatea, lucrurile sunt mult mai simple pentru cetăţenii Uniunii Europene pentru că aceştia au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii spanioli, scrie Life.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro