Ministrul Justiției, îngrijorat că magistrații supărați că le vor fi reduse pensiile speciale s-ar putea „pensiona în masă" / Judecătorii din CSM, „consternați" de redeschiderea discuțiilor privind pensiile speciale

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) „îşi exprimă consternarea” faţă de „redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor”, care este „de neînţeles”. Aceasta, în contextul informațiilor că Banca Mondială a recomandat Guvernului creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților, până la 65 de ani, la 30 de ani vechime și reducerea pensiilor speciale de la 80% din venitul brut anterior pensionării la 65%. Și Ministerul Justiției a reacționat vineri, spunând că „speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.

• Instanța supremă: Vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei, o compensație parțială a condițiilor de muncă și a riscurilor

Reforma sistemului de pensii prevăzută în PNRR a intrat pe ultima sută de metri: până la 31 decembrie trebuie să intre în vigoare jalonul privind cadrul legislativ pentru reducerea pensiilor speciale, iar în 2023 trebuie finalizată reformarea întregului sistem de pensii. Premierul Nicolae Ciucă și alți membri ai Guvernului au declarat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile totale cu pensiile, procent stipulat acum în PNRR.

Joi, premierul Nicolae Ciucă a anunțat, la finalul vizitei la Bruxelles, că a convenit cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, că este posibilă înlocuirea limitei de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR cu un alt indicator care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară.

Întrebat de jurnaliști dacă acordul convenit la întâlnirea cu șefa Comisiei Europene implică și eliminarea pensiilor speciale ori a posibilității pensionării la 45 de ani pentru angajații din MAi și MApN, Ciucă a spus că nu a „intrat în detalii”.

Ce a recomandat Banca Mondială în privința pensiilor speciale

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.

Propunerile Băncii Mondiale:

• Toți participanții contribuie 25% din venit, fie la sistemul public general de pensii, fie la bugetul de stat în cazul pensiilor militare
• Definiția venitului brut în conformitate cu această propunere se egalizează între pensiile de serviciu (altele decât cele militare) și sistemul public general de pensii
• Beneficiile variază în funcție de salariu și perioada de vechime în serviciu pentru toate pensiile de serviciu. Cei care participă o perioadă mai îndelungată și contribuie mai mult vor primi pensii (beneficii) mai mari
• Veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu vor fi calculate ca fiind media veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp, reducând astfel posibilitatea de abuz.
• Ratele de acumulare pentru fiecare an de serviciu sunt egalizate și reduse, având în vedere că pensia cuvenită pentru perioada completă de vechime în serviciu este redusă, perioada de timp pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru a primi pensia completă este crescută, și pensiile cuvenite pentru cei care au o vechime mai mare decât vechimea minimă în serviciu pentru a deveni eligibili sau pentru cei cu o vechime mai mică decât stagiul complet necesar pentru obținerea pensiei complete vor fi reduse proporțional cu vechimea în serviciu.

Vârsta de pensionare va fi aceeași ca și pentru sistemul public general și condițiile pentru pensionare anticipată datorită condițiilor de lucru sunt aceleași pentru pensiile de serviciu ca și pentru pensiile publice generale.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.

Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv, a scris Economedia.

• „Am primit, așa cum scrie în contractul de asistență cu Banca Mondială, un raport care conține măsuri pe care ar trebui să le prevadă următorul proiect de act normativ astfel încât să putem respecta jalonul.
• Să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă și să nu mai fie nicio pensie care să depășească venitul din timpul serviciului, adică să nu depășească salariul. Toate aceste propuneri pentru a îndeplini se regăsesc în materialul primit de la Banca Mondială, material care a fost înaintat și către cabinetul primului-ministru”, a spus, marți, ministrul Muncii, Marius Budăi.

„Consternarea” judecătorilor din CSM

Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) „îşi exprimă consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, care este „de neînţeles”, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei.

• „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă consternarea faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor par a fi tratate la nivelul autorităţii executive, fără existenţa unui dialog interinstituţional absolut firesc, cu consecinţe dezastruoase asupra funcţionării serviciului public al justiţiei, care se confruntă deja cu serioase dificultăţi din perspectiva insuficienţei resurselor umane”, a transmis vineri CSM.

Secţia pentru judecători reia solicitarea ca „orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor”.

• „În acelaşi timp, o eventuală intervenţie normativă în acest domeniu trebuie să fie realizată cu echilibru şi precauţie, cu respectarea cerinţelor fireşti de predictibilitate a legii, astfel încât să fie evitată destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea fără precedent a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie”, mai spun judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii.

Îngrijorarea ministrului Justiției că magistrații s-ar putea „pensiona în masă”

Ministerul Justiției a reacționat vineri, spunând că „speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.

Conform Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu s-a întâlnit vineri cu președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și cu procurorul general „ca urmare a preocupărilor create în cadrul sistemului judiciar de apariția în spațiul public a unui așa-zis proiect de ordonanță de urgență cu privire la regulile aplicabile sistemului de pensii, în scopul unei informări corecte a reprezentanților magistraturii și puterii judecătorești”.

Ce a transmis ministrul Justiției:

• „1. Nu există, la nivelul Ministerului Justiției, în avizare, și nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar și puterea judecătorească.
• 2. Problematica legată de pensii, inclusiv sub aspectul propunerilor de legislație, se află în competența Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, la nivelul căruia funcționează un grup de lucru în care, la propunerea ministrului Justiției, au fost invitați și reprezentanți ai CSM, ÎCCJ și PÎCCJ. La cunoștința Ministerului Justiției, acest grup de lucru se află în faza preliminară a strângerii de date statistice din sistemul judiciar, pentru moment neexistând niciun proiect de act normativ elaborat în cadrul grupului de lucru, fapt confirmat și de ceilalți participanți la ședința COMS.
• 3. Orice proiect de act normativ adresat oricărui domeniu social, inclusiv în materia pensiilor, parcurge toate fazele de transparență decizională prevăzute de legislația în vigoare, punere în dezbatere publică, dezbatere publică cu sectoarele de activitate socio-profesională cărora se adresează, avizare interministerială, avizare la nivelul Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ etc., în prealabil înaintării spre aprobare Guvernului. Aceste faze procedurale formale sunt precedate de analiza politică și decizia politică la nivelul Coaliției de Guvernare. Ulterior aprobării de către Guvern, orice proiect de lege este dezbătut de Parlament în comisii parlamentare înainte de a fi aprobat în Plenul celor două Camere, iar după o eventuală adoptare, poate fi supus, în cazul sesizării Curții Constituționale a României, controlului de constituționalitate, iar ulterior poate fi promulgat sau retrimis spre reexaminare în Parlament de către Președintele României.
• 4. Independența judecătorilor și procurorilor, eficiența sistemului judiciar reprezintă obiective esențiale pe care România trebuie să le conserve și consolideze, atât din perspectiva intereselor cetățenilor, cât și din perspectiva obligațiilor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției, a Mecanismului ”Rule of Law” și a Planului Național de Redresare și Reziliență. Acest din urmă program derulat cu Comisia Europeană include printre obiective și adoptarea legilor Justiției într-o formă și conținut care să garanteze independența Justiției. Ministerul Justiției a fost și rămâne conștient de importanța acestui criteriu al independenței și de garantarea lui atât prin legile Justiției, cât și prin orice alt act normativ cu impact pe statutul magistraților.
• 5. Pensia de serviciu este un element constitutiv al statutului de independență a magistratului, fapt consfințit de repetate decizii ale Curții Constituționale a României, precum și de numeroase izvoare de drept internațional și standarde democratice.
• 6. Cele de mai sus reprezintă premisele de la care Ministerul Justiției va proceda la avizarea oricărui act normativ incident problematicii pensiilor, atunci când va fi sesizat cu un astfel de act normativ, după ce acesta va fi elaborat.
• 7. Ministerul Justiției își manifestă preocuparea în cel mai înalt grad cu privire la neliniștile provocate în sistemul judiciar de speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor, care ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, cu consecințe directe asupra stării de legalitate și intereselor legitime ale cetățenilor, prin provocarea unor ”pensionări în masă” în cadrul sistemului judiciar și, în consecință, invită la responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme, inclusiv din partea magistraților, prin raportare la reperele indicate supra la pct.3 și 5 din prezenta comunicare”.

Câte pensii speciale sunt în România

9.864 de persoane beneficiau de pensii de serviciu – pensii speciale – majoritatea fiind judecători și procurori, potrivit informațiilor publicate în vară de Casa Națională de Pensii.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor se înregistrase şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv peste 20.000 de lei, din care aproape 19.000 este cota suportată din bugetul de stat.