O propunere controversată a doi europarlamentari PSD, prin care reformele asumate prin PNRR ar putea fi modificate, a fost aprobată de Parlamentul European

​România ar urma să primească de la Uniunea Europeană 1,39 miliarde de euro printr-un nou mecanism financiar, atașat PNRR-ului, bani destinați luptei împotriva crizei energetice provocate de războiul pornit de Rusia. Un amendament depus de doi parlamentari PSD la acest mecanism stârnește însă controverse.

Parlamentul European a aprobat astăzi REPowerEU un mecanism financiar în valoare totală de 20 miliarde de euro menit să ajute statele membre să facă față crizei energetice provocate de războiul din Ucraina.

Prin acest program, care este unul adițional PNRR-urilor, România ar urma să primească 1,39 miliarde de euro, bani care trebui folosiți în trei direcții clare: economisirea de energie, diversificarea surselor și tranziția de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă. Această sumă se adaugă celor 30 de miliarde euro prin PNRR.

Un amendament la REPowerEU depus de doi europarlamentari români de la PSD, Dan Nica și Victor Negrescu, a creat însă suspiciunea că, de fapt, cei doi au intenționat ca prin acest mecanism financiar să se poată modifica prevederi din Planul Național de Redresare și Reziliență care au legătură cu reformele asumate de România în urma negocierilor cu Comisia Europeană.

În orice caz însă trebuie spus că poziția Parlamentului European pe acest subiect trebuie să fie negociată ulterior cu Consiliul European și Comisia Europeană (așa-numitul trialog). Asta înseamnă că nu este obligatoriu ca amendamentul inițiat de Dan Nica și Victor Negrescu să se aplice efectiv.

Este vorba despre propunerea ca în cazul în care în planurile naționale există măsuri care sunt afectate de contextul produs de războiul din Ucraina acestea să poată fi renegociate. Altfel spus, teoretic, banii care ar trebui folosiți pentru reforme ar putea fi mutați către alte capitole.

Într-o întâlnire la Bruxelles cu mai mulți jurnaliști români, europarlamentarul Dragoș Pîslaru (REPER) susținea înainte de votul de astăzi că există pericolul ca prin această modificare să poată fi revizuite reforme care nu sunt legate direct de obiectivele REPowerEU:

„În niciun caz nu trebuie să poți revizui lucruri legate de modernizare ANAF sau de pensii speciale sau de reforma administrației publice”, a declarat Pîslaru care mai spune că grupul din care face parte a depus un alt amendament prin care să fie scris explicit faptul că circumstanțele războiului din Ucraina nu pot constitui motive de revizuire a reformelor.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL), care face parte alături de Dragoș Pîslaru, dintre cei trei raportori ai PE pentru acest REPowerEU, a declarat însă că și în acest moment „conform legislației în vigoare, PNRR pot fi modificate, atât la investiții, cât și la reforme pe criterii obiective, extrem de restrictive. Deci nu pe criterii politice”.

„Experiența arată că Comisia Europeană acționează extrem de restrictiv aici, iar acest lucru este dovedit inclusiv de mitul cu modificarea PNRR-ului din România. Tot ce decidem aici se referă la REPowerEu, nu la PNRR”, a mai declarat Mureșan înainte de votul în plenul Parlamentului European.

Cum explică Dan Nica?

Co-autor al propunerii care a iscat această dezbatere, Dan Nica susține că statele membre trebuie să se adapteze la realitatea pe care o presupune războiul din Ucraina și că PNRR-urile au fost făcute în 2020, nemaifiind valabile astăzi:

„Asta înseamnă că acele condiții de acordare a fondurilor UE trebuie să aibă în vedere criza energetică, riscul crizei alimentare globale și afectarea de către război a diferitelor ramuri economice”.

Nica a dat ca exemplu impactul pe care creșterea prețului la energie îl are asupra producției de oțel și a prețului materiilor prime care vin din Turcia.

„Fiecare țară poate să modifice ce înseamnă ținte, jaloane, adică orice lucru care poate fi demonstrat că e o situație dificilă din punct de vedere social, economic de orice altă natură. Statul poate să-și ajusteze în mod corespunzător țintele pe care le are în PNRR”, a declarat Dan Nica.

În ceea ce privește lucrurile pe care România ar vrea să le renegocieze cu Comisia Europeană, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL) spune că în opinia sa acestea ar fi doua: înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, în contextul în care coaliția are nevoie de bani pentru creșterea pensiilor, și amânarea închiderii unor capacități de producție pe cărbune despre care spune că reprezintă „un cui în talpă pentru România”.

La rândul ei, europarlamentara Ramona Strugariu (REPER) a declarat, înainte de votul de azi, că ar fi vorba despre „ignorarea unui efort foarte mare care s-a făcut pentru negocierea PNRR-ului” și că există și alte state care nu vor reforme și e nevoie doar ca cineva să aprindă scânteia”, referindu-se la propunerea celor doi europarlamentari români.

Anterior votului de astăzi, organizația ExpertForum a transmis o scrisoare deschisă prin care spunea: „Solicităm europarlamentarilor să asigure prin votul lor că RepowerEU, criza energetică și războiul din Ucraina nu vor fi folosite de statele membre ca pretext pentru renunțarea la reformele promise în planurile naționale de redresare și reziliență”.