Ce ne așteaptă în 2023: criză sau o recesiune? Băncile centrale apasă pe frâne, iar Guvernele pe accelerație: ce înseamnă asta pentru banii noștri

România se află în fața unui an complicat. Inflația e ridicată și va rămâne așa o bună bucată de vreme. Datele economice pe care firmele își pot face bugetele pentru 2023 sunt foarte volatile și mai degrabă încurcă lucrurile decât să le limpezească. Va fi 2023 un an în care vom trece printr-o altă criză? Va veni o recesiune? Ce să facem pentru a o traversa cât mai ușor? HotNews a organizat o dezbatere la BNR sub genericul „Key points, powered by HotNews”, unde am încercat să mai risipim puțin din ceața care înconjoară 2023.

În acest context inflaționist, în care BNR va avea nevoie de mai mult timp pentru a readuce inflația în țintă, nici autorităților fiscale nu le va fi prea ușor. Spre deosebire de băncile centrale (care acum apasă pe frâne), Guvernele apasă pe accelerație în privința cheltuielilor publice.

Asta fără a mai discuta despre cheltuielile care vizează schimbările climatice, securitatea energetică, cheltuielile cu securitatea militară, subvențiile acordate populației pentru a ușura plata facturilor, toate acestea se vor deconta undeva (economic- deficite, inflație, curs, sau decontul va fi social ori politic, la alegerile viitoare).

Asistăm la o „luptă” între băncile centrale chemate să coboare rata inflației și guverne cheltuitoare, lucru care va face ca bătălia cu inflația să fie mai dificilă.

Scăderea nivelului de trai va arăta de asemenea cât de mult este dispusă societatea să suporte pe termen scurt în numele stabilității economice pe termen lung. Vom vedea ieșiri în stradă după modelele altor state europene?

Peste toate acestea vine problema îmbătrânirii populației. Iar țările care îmbătrânesc demografic au nevoie de bani mai mulți pentru îngrijirea sănătății seniorilor și pentru plata pensiilor acestora.

Fragmente din intervențiile din cadrul dezbaterii „Key Points, powered by HotNews”:

Florian Libocor, BRD: Cred că în ceea ce privește România nu se va pune încă problema unei recesiuni. Probabil că vom vedea o încetinire

”Există tensiuni în economie în plan național, există tensiuni în economia europeană, există tensiune si in economia globală. Am auzit discuții care făceau trimitere către recesiune. Există semnale, indici, opinii și argumente în sensul acesta. Cred că în ceea ce privește România nu se va pune încă problema unei recesiuni. Probabil că vom vedea o încetinire. De fapt, probabilitatea unei încetiniri a economiei cred că este suficient de mare încât să nu o ignorăm.

Este și firesc să se întâmple așa, mai ales dacă ne gândim la relația strânsă dintre economia României și cea a Germaniei, care, conform estimărilor Fondului Monetar din octombrie, va intra în recesiune. Va fi un soi de mild recession, o contracție de minus 0,3 % . Astfel, referitor la 2023 vedem o încetinire.

2023 va fi și anul rezilienței. Anul în care atât cetățenii, cât și companiile vor trebui să demonstreze că și-au făcut bine calculele și să reușească să treacă prin acest an. Nu va fi neapărat dificil, dar nu va fi nici ușor. Pe de altă parte, deoarece asumțiile cum că dinamica prețurilor a atins un vârf și acolo va rămâne nu sunt neapărat cele mai corecte. Adică putem să avem în vedere că vom mai asista la spike-uri, la creșteri pe pe zona de prețuri.

Asta ar putea să aducă reacții din partea autoritatii lor monetare, adică o continuare a întăririi politicii monetare insă in termeni moderati si cu frecventa mai redusa. Probabil că se va întâmpla așa, însă nu știu dacă va fi neapărat cea mai fericită reacție. Asta pentru că eu cred că suntem la momentul la care nu mai putem să facem mare lucru în zona de prețuri utilizând instrumentul ratei dobânzii de politică monetară. În proporție de 75- 80 % dinamica prețurilor este explicată sau determinată de alți factori decât cei de natură monetară. Prin urmare, e un exemplu mai vechi, nu neapărat cel mai bun, dar câtă vreme te-ai lovit la mână și te bandajezi la picior, nu aștepta să te vindeci la mână.”

Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: Nu avem prea multe argumente să susținem că economia românească va intra într-o recesiune

În primul rând, fotografia momentului nu este una deloc rea. Dacă ne uităm la creșterea economică, avem într-adevăr o decelerare. Am avut în primul trimestru pe date anuale peste 6 % creștere economică, în al 2-lea trimestru am avut peste 5%, în al treilea trimestru am avut 4 % .

Vedem o continuare a acestei tendințe de încetinire și în trimestrele următoare. Proiecția noastră pentru tot anul e de 4,5% creștere economică în 2022, poate chiar ușor mai jos cu 4,2-4,3% conform estimării noastre actualizate. Iar pentru anul viitor vedem un 2,3 % creștere economică. Toate proiecțiile instituțiilor internaționale arată o încetinire mai mult decât semnificativă la nivelul economiei globale, în particular în Europa. Vedem proiecții pentru țările vestice, în special Germania, care arată chiar un risc iminent de recesiune.

Nu cred că putem discuta în acest moment, nu avem argumentele sau nu avem prea multe argumente să susținem că și economia românească va intra într-o recesiune. În al doilea rând, ați văzut că și în SUA, chiar dacă au avut 2 trimestre de contracție n-a zis nimeni că a fost recesiune până nu confirmă NBER- National Bureau of Economic Research că a fost recesiune.

Ideea e că a proclama recesiunea după 2 trimestre consecutive de scădere e destul de riscant. Cred că putem vorbi despre o deteriorare a performanței economice- acesta este cuvântul cel mai potrivit.

Avem de asemenea incertitudini foarte mari la orizont. Nu știm ce se întâmplă lângă noi, în Ucraina, nu știm ce se întâmplă la nivelul economiei europene. Sunt țări precum Germania, cu care noi avem relații comerciale foarte mari, care în mod inevitabil vor avea dificultăți economice mari, pentru că au un model economic care e puternic pus la îndoială de noul preț la energie.

Laurian Lungu: Una dintre incertitudinile majore este ce se va întâmpla cu prețul energiei în Europa

„Cred că ideea asta de recesiune întâi ar trebui puțin clarificată, pentru că e clar, economia a mers mai bine decât ne-am așteptat la începutul anului, cel puțin în primele 3 trimestre. Aceste temeri legate de recesiune ar trebui puțin nuanțate, pentru că putem vorbi de o recesiune dacă ai două trimester de scădere de 0,1% sau de creștere dacă ai +0,1%. Deși din punct de vedere economic ești tot pe acolo.

Contează foarte mult cât de puternică va fi recesiunea, dacă va fi adâncă sau nu. Și într-adevăr așteptările în piața globală sunt de o recesiune scurtă și puțin adâncă, potrivit companiilor mari. În Europa, situația este puțin diferită, pentru că avem această criză a prețurilor la la energie, iar uitându-ne la 2023, aceasta este una dintre incertitudinile majore: ce se va întâmpla cu prețul energiei în Europa.

Pentru că ceea ce se întâmplă astăzi va afecta 2023 și 2024 asta este, foarte clar. Dacă discutăm despre legea de plafonare care s-a dat recent, este clar că efectele le vom simți într-un an și jumate, maxim 2 ani. Și dacă vreți un exemplu, uitați-vă la California, care a adoptat exact același program și după 2 ani totul a explodat. Pe moment, eu zic că suntem mai bine decât ne așteptăm, dar sunt câteva riscuri ridicate, cele mai multe fiind de natură externă.

Ionut Lianu, CEC Bank: În situații de incertitudine, cine investește, are de câștigat. Cine doar caută să supraviețuiască, probabil că o va face, însă nici nu va ajunge prea departe

„Eu o să încerc un pic să mă apropii de tema crizelor suprapuse . Văd 3 situații mari. Prima e legată de mediu- o temă pe care o tot amânăm, deși la nivel mondial există această preocupare si care la un moment dat va avea un impact negativ. Și poate că din perspectiva asta trebui să ne gândim și ca PIB poate nu este singura expresie a a bunăstării, pentru că ori prin măsurile prin care încercăm să controlăm cât de cât în impactul pe care îl avem asupra mediului, ori situațiile care pot apărea în viitor, economia mondială va avea de suferit.

Îmi amintesc de coperta unui număr din The Economist de prin 2020 cred, copertă pe care erau 3 rechini cu gurile deschise: primul reprezenta criza economică, al doilea criza sanitară iar al treilea criza mediului. Părerea mea este că problema mediului este una fundamentală, pe care o vom avea de rezolvat în următorele decenii și care va fi cea mai importantă pentru copiii noștri.

A doua situatie e legată de o schimbare istorică a fluxurilor economice mondiale. Am trăit într-o eră a globalizării; deocamdată încă nu știm cât de fezabilă e o deglobalizare. Vedem însă o încetinire puternică în comerțul international, lucru care de obicei nu e un semnal bun pentru economia mondială, dar pentru unii poate fi un avantaj. Mă refer aici inclusiv la cazul României, care prin poziționarea pe care pe care o are este posibil să vadă multe efecte pozitive sub forma investițiilor străine.

A treia temă este această combinație de inflație, dobânzi ridicate și război. Aici lucrurile sunt destul de eterogene: de exemplu, în Statele Unite cred că vorbim de o inflație în sens mai clasic al cuvântului, respectiv prea mulți bani care aleargă pentru prea puține bunuri. Acolo și stimulii monetari care au fost folosiți au fost mai ampli, iar situația de pe piața muncii de la ei e destul de strânsă. În Europa situația apare oarecum diferită, mai ales în Europa de Est, pentru că aici avem impactul din prețul energiei.

În ultima vreme, prețul la gaz a crescut de 7-8 ori în Europa și asta a tras și prețul la energie. Est europenii au fost afectați într-un mod asimetric, pentru că ponderea în coșul de consum a energiei și și a mărfurilor alimentare e foarte mare. Vom depăsi acest moment, pare evident că la un moment dat va exista o ajustare pe prețurile la energie, dar depinde și ce se întâmpla cu salariile și pensiile, până atunci. Dacă ne uităm la campionii în business de azi, aceștia sunt cei care în 2008-2009 au investit și au făcut proiecte asumându-și niște riscuri. În situații de incertitudine, cine investește, are de câștigat. Cine doar caută să supraviețuiască, probabil că o va face, însă nici nu va ajunge prea departe”

Tudor Mihăilescu, CFO eMAG: Nu trebuie să ratăm acest moment pentru a face intervențiile de care am avea nevoie.

Avem un context geopolitic, să-i spunem interesant. Inflație, poate recesiune, criză energetică…Cu fiecare în parte dintre acestea poate ne-am mai întâlnit. Dar luate împreună, fac un buchet nou. Nu sunt suficient de deștept să vă spun cu certitudine că o să fie recesiune sau nu, dar mi-a plăcut termenul de de reziliență. Cred că la fiecare nivel trebuie să dăm dovadă de reziliență și aș spune că ar trebui să fie o reziliență pozitivă.

Nu trebuie să ratăm acest moment pentru a face intervențiile de care am avea nevoie. Știți vorba aceea: nu irosi o criză! Aceasta este o perioadă bună în care să te uiți în oglindă și să vezi ce poți corecta din ceea ce oarecum nu era foarte bine așezat. Că ai un proces neproductiv, că ai cheltuieli prea mari într-o zonă, că ai investit prost sau că nu faci economii…

Avem foarte multe oportunități și ar fi păcat să ne blocăm în această traumă potențială care ar putea veni . În retail vedem o oarecare cumpătare. În general, bunurile de folosință îndelungată se temperează – la frigidere, televizoare, numărul de unități vândute a scăzut. Lumea în general se uită și la variante mai economice. Promoțiile sunt foarte importante, deci un comportament aș spune oarecum normal. Când ai un buget limitat, te uiți cum poți să să economisești.

Pentru noi e oarecum normal, însă avem o ofertă foarte largă de bunuri- și mai ieftine și mai scumpe, din diverse categorii. Suntem pregătiți pentru a susține orice alegere ar face potențialul client.

Cred că e bine că lumea se ajustează , dar hai să vedem ce putem face pentru a construi la orice nivel astfel încât când trec norii să ne putem bucura de soare.

Andrei Cionca, Impetum Group: Mai puțin de 5 % din investițiile firmelor sunt în digitalizare. De asemenea, 55% dintre firme nu au făcut nicio investiție în eficientizare energetică

„Noi tocmai am finalizat analiza acelui indice Confidex despre percepția managerilor referitoare la încrederea în economie. Constatăm din studiul acesta niște lucruri oarecum paradoxale. În primul rând, deși percepția lor despre următoarele 6 luni indică clar o intrare în recesiune (70- 71 % dintre ei văd că PIB-ul va scădea), suntem unanimi de asemenea că inflația va crește și că leul se va devaloriza în raport cu dolarul. Cu toate acestea, gradul lor de relaxare este la maximul pe care noi îl măsurăm de la începutul pandemiei din 2020.

Am și câteva explicații. În primul rând, faptul că ei văd o situație echilibrată a companiilor în în ultimele 6 luni . I-am întrebat cum vedeți propria voastră companie, sectorul de activitate în care activați, economia României și economia europeană.

Nu mai este o surpriză faptul că își văd situația din propria companie mult mai bună decât situația sectorului. 36 % dintre companii văd că situația este mai rea decât acum 6 luni , circa 40 % văd că este la fel, iar 28 % văd că este mai bună. Apoi, firmele (55 % dintre ele) că situația sectorului în care activează s-a înrăutățit. Adică, deși o compania lor este stabilă, sectorul s-a înrăutățit. 77 % văd că economia României s-a înrăutățit, 79 % spun că economia europeană s-a înrăutățit.

Apoi, avem câteva vești îmbucurătoare referitor la investițiile din companii și câteva vești îngrijorătoare. Vestea îmbucurătoare este că 33 % dintre manageri români nu au pus nicio investiție previzionată pe hold, în timp ce doar 7 % au oprit toate investițiile.

Vestea îngrijorătoare vine atunci când am analizat din punct de vedere calitativ aceste investiții. De ce? Pentru că mai puțin de 5 % sunt în digitalizarea companiilor. De asemenea, 55% dintre firme nu au făcut nicio investiție în eficientizare energetică.

Deci, eu spune concluziile foarte, foarte, pe scurt sunt suntem extrem de rezilienți, sau suntem ușor inconștienți. Apoi, mai e o clară lipsă de comunicare, din moment ce noi ne vedem ca stand mult mai bine decât situația sectorului de activitate în care operăm și decât economia României și decât economia europeană.

Și mai e și o chestiune de reactivitate. Noi vorbim de 2 ani de zile de faptul că managerii români sunt extrem de reactivi și nu sunt proactivi. Adică dacă eu văd că cele 2 probleme de care eu mă lovesc sunt creșterea prețului la materii prime și creșterea prețurilor, iar eu decid să nu fac nimic în sensul acesta, mi se pare că e o problem de reactivitate. Adică stau să văd ce mi se poate întâmpla și aștept până când totul se termină.”

Mihai Copaciu, BNR: În scenariul nostru de bază nu vedem o recesiune în acest moment pentru 2023

„Ca să vă dau o idee cum vedem noi la momentul acesta economia, aș începe spunând că avem în acest an o inflație ridicată: 16,3% este prognoza pentru sfârșitul anului. Un sfert din inflația aceasta vine în mod direct din energie, iar indirect discutăm de mai mult, desigur.

Jumătate vine din ceea ce numim noi inflație CORE, cea pe care noi cumva am putea-o influența- circa 8 puncte procentuale. Acolo vedem și anul viitor o persistență, pentru că ne așteptăm ca ceea ce s-a văzut la nivel de producător, creșterile de prețuri, să continue să fie transmise în prețurile finale de consum.

Tot pe inflație, pentru anul viitor, proiecția de 11% nu cred că mai e actuală la momentul acesta, pentru că zilele trecute a fost prezentată o nouă schemă de plafonare care va intra în vigoare probabil de la 1 ianuarie și care va funcționa până în 2025.

În acest moment, scenariul nostru arată că în 2023 am putea vedea o inflație de o singură cifră- în jur de 7%, în absența altor șocuri. Avem un scenariu care e construit pe o serie de presupuneri: continuarea războiului din Ucraina la o intensitate relativ mai scăzută, dar și o anumită stabilizare pe piața materiilor prime.

Există și o posibilitate să asistăm la o dezinflație chiar mai puternică în anul următor. Spun asta gândindu-mă că de obicei piețele de materii prime au o volatilitate foarte ridicată și la fel cum am văzut creșteri foarte mari, putem să vedem și scăderi la fel de de abrupte, care să să fie transmise ulterior în prețuri sau cel puțin să nu mai ducă la creșteri ample de prețuri.

La nivel de activitate economică agregată, anticipăm o încetinire a dinamicii economiei, care va continua să fie pozitivă, dar sub potențial (evaluat în jur de 3%). În scenariul nostru de bază nu vedem o recesiune în acest moment pentru 2023. Sigur, asta nu înseamnă că nu ne va afecta inclusiv ce se întâmplă în afară. E clar că au fost șocuri multe în ultima perioadă, șocuri care ne-au surprins și cam toate ne-au surprins în aceeași direcție. Poate că și din cauza asta- faptul că am fost surprinși de aceste șocuri, ar trebui să fim mai smeriți in a formula opinii puternice despre viitor.

Aș mai dori să vorbesc puțin despre riscuri și vulnerabilități. În acest moment avem o vulnerabilitate care cred că e la vedere: deficitul de cont curent, care crește de la un an la altul. Acolo avem o vulnerabilitate mare la șocuri externe.

Un șoc puternic extern poate să să pună presiune pe partea de finanțare și implicit de ajustare.

Contul curent văzut din perspectiva balantei economisiri-investitii arata ca anul acesta e primul în care nu doar sectorul public ci și cel privat a intrat pe deficit. Adică are economisiri mai mici decât investițiile. Totuși deficitul contului curent reflecta preponderent deficitul de la nivelul sectorului public, caruia ii revine de altfel si responsabilitatea principala de a ajuta la ajustarea deficitului extern.”

Paul Dieter Cârlănaru- CEO CITR: 43 % dintre companiile pe care le analizăm, care în 2019 se aflau în situație, de iminentă dificultate financiară acută, sunt în aceeași situație și astăzi

Legat de întrebarea despre cum va arăta economia noastră în 2023, aș încerca să răspund din două perspective. O dată din perspectiva discuțiilor pe care le avem zi de zi cu antreprenori și pe de altă parte, din perspectiva analizelor pe care le facem deja de 8 ani. Aș începe cu a doua.

Dacă ne uităm la evoluția companiilor de impact pe care noi le ne analizăm în fiecare an, adică la companiile cu active de peste un milion de euro și care compun peste 70 % din economia României, vedem câteva aspecte care cred că ne vorbesc despre atitudinea și climatul din mediul de afaceri de astăzi. Din 32 de mii de companii de impact pe care le identificăm în România după aceste statistici, circa 6.000 sunt într-o situație de dificultate financiară- fie că vorbim de supra îndatorare, de un ciclu foarte lung de încasare a creanțelor, de incapacitatea de a se finanța pe termen scurt sau de pierderi.

De asemenea, ca să putem răspunde la întrebarea despre ce va urma în economia noastră, trebuie să ne uităm la evoluția cifrelor din trecut.

În 2013 a fost vârful atât ca număr de insolvențe și proceduri cât și ca număr de companii pe care le încadrăm în această categorie, respectiv 6 mii. Acest număr a scăzut în până în 2015 la 3.000 ca urmare a unor măsuri pe care le cunoaștem și a căror aplicare au dus la o depresurizare forțată în zona aceasta.

Din 2015 încolo, cifra aceasta a crescut constant, ajungând la începutul lui 2022 din nou la 6.000 de companii. Cu toate că numărul de companii de fapt a crescut în această perioadă, considerăm că revenirea la cifrele din 2013 este un semnal relevant despre situația economiei actuale.

Este interesant și ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani, care cred că sunt foarte relevanți din perspectiva comportamentului pe care companiile le au în perioade de dificultate. 43 % dintre companiile pe care le analizăm, care în 2019 se aflau în situație, de iminentă dificultate financiară acută, sunt în aceeași situație și astăzi. Aceste companii și-au crescut cifra de afaceri, și-au crescut activul, dar și-au crescut și datoriile.

Problema pe care ne-o punem este ce se va întâmpla cu acest segment fragil al economiei.

Astăzi, majoritatea antreprenorilor cu care vorbim par a fi într-o perioadă de așteptare, de expectativă. Hai să vedem ce se întâmplă, hai să vedem ce urmează. Aceste companii consideră că ele pot trece mai departe și aplică măsuri mai puțin invazive sau intervenții mai puțin puternice decât să abordeze frontal problemele.

O problemă pe care o identificăm aici este ipoteza în care aceste „roți ajutătoare” vor fi eliminate mai devreme sau mai târziu. În ceea ce privește semnalele relevante și domeniile mai fragile din economie, consider că tocmai acest sprijin acordat va reprezenta un factor determinant.

N.Red: Toate declarațiile participanților au fost făcute în nume personal, fără a implica în vreun fel instituțiile cu care sunt asociați.

Conferința este prima dintr-o serie de evenimente sub marca „Key points, powered by HotNews” prin care încercăm să aducem puțină lumină în această ceață care înconjoară anul 2023