A doua zi a reuniunii NATO de la București. Stoltenberg: Precondiția ca Ucraina să fie membru NATO este să câștige războiul / Despre China: Nu este un adversar

​Reuniunea miniştrilor de Externe din ţările NATO a continuat miercuri la Bucureşti, unde cu o zi în urmă şefii diplomaţiilor din statele membre ale alianței nord-atlantice au adoptat o declarație comună în care afirmă că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina, care reprezintă „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU”, iar „acțiunile inacceptabile ale Moscovei subminează ordinea internațională bazată pe reguli”.

Summitul de la București este primul eveniment la nivel înalt al NATO organizat într-un stat de pe flancul estic după invazia Rusiei în Ucraina, în 24 februarie. De asemenea, este prima reuniune a NATO la nivel înalt după summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie 2022.

Alături de miniștrii de Externe din cele 30 de state membre, secretarul general al NATO şi înalţi oficiali politici şi militari ai alianţei, la reuniunea de la Bucureşti iau parte și miniştri de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie. Aderarea celor două țări nu a fost încă ratificată de Turcia și Ungaria.

Cele mai importante momente ale reuniunii NATO de la București:

Blinken: Atacurile asupra civililor arată că Putin nu vrea rezolvarea pe calea diplomației

14:16Secretarul de stat american Antony Blinken:

• În ultimele 2 săptămâni, Rusia a bombardat peste o treime din sistemele energetice din Ucraina, aducând milioane de oameni fără căldură, apă, electricitate
• E un război barbar al președintelui Putin. Urmează vremuri grele, Putin încearcă să ne distrugă alianța
• Vom continua să îi arătăm că greșește
• A închide ochii când Rusia fură teritorii ar avea repercusiuni în toată lumea
• Susținerea noastră pentru Ucraina e neclintită
• Atacurile asupra civililor arată că Putin nu vrea rezolvarea pe calea diplomației
• Diplomația poate câștiga doar dacă noi sprijinim Ucraina pe câmpul de luptă, pentru ca la masa negocierilor să aibă argumente
• Rămânem hotărâți să menținem un dialog constructiv cu China
• Putem rezista la crize și putem rezista la ele pentru a fi o alianță mai puternică și unită
• Sunt încrezător că NATO va continua să faă față provocărilor de la acest moment și celor care vor veni

Întrebări:

Cum ne asigurăm că infrastructura Ucrainei va fi protejată? SUA vor livra sisteme Patriot?

• Este nevoie să înlocuim și să reparăm infrastructura și încercăm să lucrăm coordonat
• Suntem implicați și lăsăm asta la latitudinea celo care fac strategii. Dar, da, ne asigurăm nu numai că Ucraina primește armele de care are nevoie, ci și că le folosește pentru a proteja infrastructura

Despre China:

• Vreau să fiu foarte clar: Nu vrem un conflict cu China, nu vrem un război rece
• Nu căutăm un conflict cu China, dimpotrivă

13:37Șeful NATO, Jens Stoltenberg, anunță concluziile reuniunii, într-o conferință de presă:

• Ucraina a făcut progrese semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina
• Miniștrii de Externe NATO continuă să ofere sprijin Ucrainei. Aliații au anunțat sprijin suplimentar

Despre China:

• În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa.
• NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO.
• Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru.
• Nu în ultimul rând, să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară.
• Astăzi, miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere.
• Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc. Aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură.
• Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile.

Stoltenberg: Când vă gândiţi ca Ucraina să devină membru NATO, condiţia este ca ea să câştige războiul

Ucraina nu și-a câștigat deja dreptul de a deveni membru NATO?

• Cea mai imediată şi urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina câştigă ca o naţiune independentă şi democratică în Europa şi pentru asta trebuie să mobilizăm, cât mai mult posibil, sprijinul militar, economic, financiar.
• Dacă Ucraina nu câştigă ca un stat independent şi suveran, atunci calitatea de membru nu este deloc pe masă, pentru că nu mai avem membru candidat astfel.
• Atunci când vă gândiţi la Ucraina să devină membru, condiţia este ca ea să câştige şi noi ajutăm Ucraina să facă acest lucru în acest moment.
• Aliaţii au spus foarte clar în timpul întâlnirilor că ei continuă sprijinul cu armament, cu muniţie, cu combustibil şi cu alte lucruri de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra şi aceasta este sarcina imediată şi cea mai importantă pentru aliaţi.
• Tebuie să înţelegem că există o distanţă între nimic şi a fi membru cu drepturi depline şi pentru asta este nevoie de un parteneriat mai strâns şi politic, dar şi practic cu Ucraina. Şi asta va consolida instituţiile lor, îi va ajuta să treacă de la echipamente şi standarde din era sovietică la unele moderne NATO şi asta va creşte interoperabilitatea și îi va ajuta să fie mai aproape de aderare.
• Aşa că este important să facem totul pas cu pas şi să ne asigurăm că Ucraina câştigă. Şi asta facem.

Despre Georgia:

• Ne-am bucurat să ne întâlnim cu miniștii de Externe din Georgia, Bosnia-Herţegovina şi din Moldova.
• Dacă este o lecţie de învăţat din situaţia din Ucraina este că trebuie să-i sprijinim acum.
• Cu cât vom oferi mai mult sprijin acestor ţări, fiind diferite, dar confruntându-se cu presiunea rusească în diferite moduri, cu atât mai bine este să-i ajutăm acum decât să vedem o evoluţie a situaţiei care merge în sens negativ, cum s-a întâmplat cu Ucraina la începutul anului.
• De aceea, în Georgia, spre exemplu, avem centre de pregătire cu formatori din partea aliaţilor şi avem angajamente pentru un sprijin ulterior pentru că trebuie să stabilim un parteneriat pe termen lung cu şi folosim acest centru de pregătire în acest sens.
• Toţi aliaţii şi-au exprimat sprijinul puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei.
• În acelaşi timp, aliaţii au subliniat importanţa implementării unor reforme democratice în Georgia şi lucrează împreună cu Georgia pentru a pune în aplicare pachetul de asistenţă comprehensivă pe care l-am stabilit.

Despre Bosnia-Herţegovina:

• Bosnia-Herţegovina este foarte importantă pentru stabilitatea în toată regiunea Balcanilor de Vest şi este importantă şi pentru NATO. Tocmai am vorbit cu ministrul şi pentru a putea să ne opunem încercărilor ruseşti de a interveni şi de a influenţa situaţia de acolo.
• Unul dintre cele mai importante lucruri care trebuie făcute este formarea unui guvern după alegeri şi să facem tot ce se poate face pentru a consolida instituţiile din Bosnia-Herţegovina şi pentru a o face mai rezilientă în faţa oricăror influenţe străine.
• NATO este angajată să sprijine şi în continuare Bosnia-Herţegovina, inclusiv prin consolidarea capacităţilor de acolo şi prin reprezentanţa pe care o avem acolo. Aşa că încercăm să construim instituţii de securitate şi de apărare care să fie reziliente.

12:50Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat miercuri, la Bucureşti, că neutralitatea ţării sale, garantată prin Constituţie, nu implică „autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă” faţă de invazia rusă din Ucraina. El a spus că, potrivit analizelor din Moldova, ţara nu este „ameninţată în lunile şi săptămânile următoare de un scenariu militar”, dar că este „datoria guvernului să fie pregătit pentru întreg spectrul de ameninţări”.

11:45Aliaţii NATO sunt „angajaţi să crească sprijinul” pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, afectate de „presiunea rusă”, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la deschiderea sesiunii la care participă și şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

„Astăzi, aceşti parteneri sunt afectaţi de presiunea rusă. Aliaţii NATO angajaţi să crească sprijinul pentru ei. Această întâlnire este o oportunitate de a discuta unele dintre îngrijorările noastre comune de securitate, în special în regiunea de importanţă strategică a Mării Negre şi a Balcanilor de Vest”, a spus şeful NATO.

10:15Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru reprezintă „o premieră binevenită”, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

10:00 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, trebuie pe deplin pregătit şi susţinut.

09:30Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, afirmă că ţara sa este pregătită să furnizeze mai multă securitate în Europa şi în lume, atunci când va deveni membru deplin al Alianţei Nord-Atlantice.

„Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic”, a declarat oficialul suedez în ziua a doua a Ministerialei NATO, conform Agerpres.

El a spus că nu poate da un termen precis al aderării Suediei la NATO până când Parlamentul Turciei nu va ratifica tratatul.

08:30 Suedia și Finlanda au făcut progrese în direcția unui acord cu Turcia privind aderarea țărilor nordice în NATO, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom.

„Am avut ieri o întâlnire bilaterală foarte bună între Suedia, Finlanda și Turcia și am simțit după această întâlnire că există progrese. Mergem înainte”, a declarat Billstrom reporterilor la sosirea pentru a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București.

Întrevedere Aurescu – Kuleba. Oficialul român a cerut Ucrainei să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”

08:29: Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, oficialul român reiterând „sprijinul ferm” al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi „solicitarea repetată” ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), cei doi miniştri au discutat despre situaţia infrastructurii critice din Ucraina, în special a celei energetice, cu consecinţe grave, ample, resimţite de populaţia civilă, România depunând eforturi să susţină Ucraina pe acest palier strategic.

Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua pe linia numeroaselor măsuri adoptate în plan naţional pentru a veni în sprijinul Ucrainei şi al refugiaţilor ucraineni, pe palierele politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, în sfera dreptului internaţional, precum şi în plan sectorial. De asemenea, şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul pentru implicarea României, alături de partenerii occidentali, în susţinerea efortului de reconstrucţie a Ucrainei, arată MAE.

Şeful diplomaţiei române a evocat şi lansarea Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina, la nivel de miniştri de externe, cu participarea miniştrilor energiei şi a reprezentanţilor companiilor energetice, în septembrie la Odessa. Cei doi oficiali au agreat organizarea unei noi astfel de întâlniri trilaterale în viitorul apropiat.

De asemenea, Aurescu a amintit deschiderea oficială a punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus – Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022, în prezenţa prim-miniştrilor României, Nicolae Ciucă, şi Ucrainei, Denis Şmîhal. Demnitarul a subliniat importanţa deosebită pe care o prezintă pentru partea română îmbunătăţirea conectivităţii şi racordarea cât mai strânsă a comunităţilor ce trăiesc de o parte şi de alta a frontierei comune, cu efecte benefice în plan social şi economic, precizează sursa citată.

Demnitarul român a evocat şi recenta adoptare de către Parlamentul României, la 23 noiembrie 2022, a Declaraţiei de condamnare a Holodomorului – crimă deliberată de înfometare comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii, în perioada 1932 – 1933.

Nu în ultimul rând, ministrul Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părţii române ca partea ucraineană să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, se mai arată în comunicatul transmis de MAE.

Programul zilei de miercuri

Miercuri, a doua zi a reuniunii, vor avea loc alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii de Externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune vor lua parte şi partenerii NATO – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina:

• 8.30 – sesiunea cu miniștrii de Externe din Finlanda și Suedia.
• 11.00 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alături de miniștrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
• 12.45 – Conferință de presă susținută de secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg.

Declarație comună în 5 puncte adoptată în prima zi a reuniunii: Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război

În prima zi a reuniunii, miniștrii de Externe din statele membre au adoptat o declarație în 5 puncte în care arată că Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli, iar orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât, se mai arată în declarația şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, reuniți la București.

Textul declarației:

• „1. Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.
• Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.
• Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.
• Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.
• Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
• 2. Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
• Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.

• În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.
• Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.
• Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice.
• 3. Finlanda și Suedia participă astăzi (la reuniunea de la București – n.r.) ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.
• 4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice.
• Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.

• 5. NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment.
• Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.
• Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.
• Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.
• Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.
• Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”.

Jens Stoltenberg: Este extrem de important ca Putin să nu câștige războiul. Ar fi o vulnerabilitate pentru întreg globul

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, la finalul reuniunii de marți, că războiul brutal al Rusiei și al președintelui Putin încearcă să facă din iarnă o armă, iar reuniunea de la București transmite un mesaj de unitate și de efort susținut de a sprijini Ucraina.

• „Oricât va dura, nu dăm înapoi.
• Aliații au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil și generatoare, să ajute Ucraina să facă față loviturilor rusești împotriva infrastructurii energetice.
• Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung.
• Mesajul de la întâlnire este că NATO și partenerii vor continua să ajute Ucraina, vom sta alături oricât ar dura. Am realizat că este extrem de important ca Putin să nu câștige în Ucraina. Ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar ar fi o vulnerabilitate pentru întreg globul.
• Aliații au căzut de acord să lucreze mai îndeaproape cu Ucraina. Avansul Ucrainei se datorează bravilor săi soldați, dar am văzut că ajutorul aliaților a făcut o diferență”, a spus șeful NATO.

Dmytro Kuleba: Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Azi am alte trei cuvinte

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, aflat și el la reuniunea de la București, a reluat apelurile către Occident să continue să livreze arme:

• „Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci și ați văzut cât a contat, cât am putut să le valorificăm. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați livrat armele necesare Ucrainei.
• Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ați făcut, dar războiul continuă. Am dovedit că putem bate Rusia, dar deciziile privind armele și producția de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel și livrările trebuiesc grăbite. Asta discutăm, cum să grăbim totul.
• Acum și energia e la fel de importantă ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare și alte echipamente sunt foarte importante.
• Avem nevoie de apărare antiaeriană – sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk – și avem nevoie și de transformatoare și generatoare”.

Miza pentru România a summitului NATO de la București

Obiectivele României, enunțate de MAE:

• reafirmarea priorităților pe linie de securitate și apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special Marea Neagră
• accentuarea necesității cii continuării consolidării NATO în contextul amenințării fără precedent reprezentate de Rusia
• evidențierea importanței continuării sprijinului aliat pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Bosnia-Herțegovina
• sublinierea importanței intnsificării, cu rezultate concrete, a cooperării și coordonării NATO-UE în actualul context de securitate la nivel euro-atlantic, inclusiv în spațiul Mării Negre
• evaluarea provocărilor la adresa securității NATO și a răspunsului Alianței față de acestea

Pentru România, miza este de a obține o susținere militară cât mai puternică.

De altfel, în conferința de presă susținută înaintea summitului alături de Jens Stoltenberg, Klaus Iohannis a spus că este nevoie de mai multă forță de apărare pe flancul estic al NATO – nu numai de un număr sporit de militari din statele aliate, ci și de echipamente prepoziționate:

• „Da, este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe flancul estic.
• Chiar astăzi am discutat aceste chestiuni. Este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu e suficient
• În plus, este nevoie de echipamente prepoziționate și am discutat despre aceste lucruri. Despre asta am discutat la summitul de la Madrid, însă e nevoie de concretizarea acestor decizii. Doresc să trecem la fapte
• În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cin, ce trupe și unde trimite. Nu putem lăsa aceste decizii pe ultimul moment și să fim atunci luați prin surprindere
• În afară de aceste planuri, este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți
• Toate acestea sunt necesare și cred ca la summitul de la Vilnius de anul viitor este posibil să avem decizii mult mai curajoase și ult mai concrete în aceste domenii”.