„Și eu sunt supărat” – ministrul de Interne al Austriei, despre supărarea României că Viena a lăsat-o în afara Schengen

„Și eu sunt supărat” – astfel a răspuns ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, întrebat despre supărarea românilor că le-a blocat accesul în spațiul Schengen. Oficialul austriac a susținut că „actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte, fără a pregăti populația pentru ce ar însemna asta”.

Ministrul austriac de Interne a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Der Standard după votul dat joi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de către Austria, care a reușit să blocheze intrarea României în Schengen, după 11 ani de așteptare. Austria a fost singurul stat UE care s-a opus aderării României.

Cu ce a greșit România? Gerhard Karner a reluat teza migranților ilegali:

• „Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României pentru că Schengen nu funcționează în acest moment. Altfel, nu am avea 75.000 de migranți neînregistrați în Austria.
• Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în luna septembrie, de exemplu.
• După această fază poți spune dacă s-a întâmplat ceva și au fost aplicate măsurile pe care Comisia Europeană le-a anunțat. Acțiunea este importantă”.

La remarca jurnalistului că doar o mică dintre persoanele care solicită azil în Austria vin prin România, majoritatea ajungând prin Serbia și Ungaria, iar România este supărată din cauza acestei abordări a Austriei, ministrul austriac de Interne a răspuns:

• „Și eu sunt supărat. Anume, pe procedură, pentru că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte.
• De mai bine de un deceniu s-a discutat că Schengen ar trebui extins. Și acum vine brusc, fără a pregăti populația pentru ceea ce va aduce asta: Este mai multă siguranță sau există plusuri și minusuri să riști?”.

Chestionat despre faptul că este singur în acest demers de a bloca România și Bulgaria, ministrul austriac a susținut că Cehia, de exemplu, ar avea interesul să susțină includerea celor două state în Schengen pentru că deține președinția Consiliului UE și vrea „să aibă rezultate” în acest mandat. „Cred că este esențial ca acum să fie implementate măsuri eficiente pentru a reduce migrația ilegală și abuzul în materie de azil, de exemplu ca procedurile la frontiera externă să fie efectuate în Bulgaria”.

El a negat că opoziția Guvernului său ar fi fost determinată de campania electorală a partidului său pentru alegerile regionale din 29 ianuarie:

• „Nu există nicio legătură. Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956. De fapt, migrație ilegală (…). Nu pot ignora asta. (…) Aceste lucruri sunt fapte și trebuie să mă ocup de ele ca ministru”.

Întrebat despre faptul că doar o mică parte dintre persoanele care au solicitat azil în Austria au fost totuși acceptate, cele mai multe plecând în alte țări UE și nepunând astfel presiune pe sistemul intern, Karner a răspuns: „Dar poliția a înregistrat 100.000 de oameni la graniță”.

România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.