Cealaltă factură. Cât plătesc românii pentru intervenția statului pe piața energiei
Intervenția statului în piețele de energie, prin reglementări restrictive, plafonări de prețuri și diverse alte limitări, a devenit, din ceva nedorit și scandalos până acum un an, un lucru aproape trivial și la ordinea zilei, în prezent.
Este un efect mai puțin dorit și aproape deloc anticipat pe care îl are în Europa războiul deschis de Rusia în Ucraina. Indiferent de culoarea partidului aflat la guvernare sau de țară, statele dictează acum în sectorul energetic, de frica unei crize. Se întâmplă într-un domeniu care până acum nu avea decât o reglementare limitată a pieței și unde UE a făcut eforturi mari exact în sensul opus: spre liberalizare.
Pentru economiile din Vest, această tendință reprezintă cea mai mare balansare a echilibrului dintre public și privat, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, scrie Project Syndicate într-o analiză recentă. România nu a rămas deoparte în acest trend european în care a intrat întregul bloc comunitar. Doar că, așa cum se întâmplă cel mai adesea la București, a făcut-o incoerent și cu efecte negative în piață.
Cel mai recent exemplu românesc este așa-numita „taxă pe soare”. E doar una și poate cea mai inofensivă dintre măsurile care dau fiori reci pe șira spinării celor care au investiții în energie. Un domeniu aflat sub presiune în ultimul an și care reintră tot mai mult sub aripa protectoare și restrictivă a statului.
INTERVIURILE HotNews.ro