Press report: ​Cum a ajuns România să aibă 200 de secretari de stat. Pe urmele deținutului care a lăsat un bilet în zidurile Cazinoului. 20 de familii de lângă Mangalia plătesc chirie Primăriei pentru că stau în foste grajduri. Submarine, tancuri, drone: cu ce se mai înarmează România

Cum a ajuns România să aibă 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010 ●Pe urmele deținutului care a lăsat un bilet în zidurile Cazinoului din Constanța ●Peste 20 de familii dintr-un sat de lângă Mangalia plătesc chirie primăriei pentru că stau în clădirile fostului IAS. Unele au fost grajduri ●Submarine, tancuri, drone: cu ce se mai înarmează România ●Germania, prima țară din Europa cu un milion de mașini electrice ●Serotonină, antidepresive și complicata istorie a anti-psihiatriei cu etica profesională: psihanaliza și demonii săi ● Opt hanuri faimoase de pe Calea Victoriei ●„Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii

Cum a ajuns România să aibă 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010

În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat.

Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate.

În martie 2023, reporterii Europa Liberă au numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat. Iar acțiunile Guvernului din ultimele luni arată că oficialii de la Palatul Victoria nu au de gând să se oprească aici, scrie Europa Libera.

Pe urmele deținutului care a lăsat un bilet în zidurile Cazinoului din Constanța

E luna mai 1952. Julius Márton, zidar și dulgher, rupe o bucată de hârtie dintr-un sac de ciment și cu creionul de dulgher scrie un bilet pe care-l ascunde într-o cutie de chibrituri în zidul Cazinoului la care lucrează. Este deținut politic, condamnat mai întâi la nouă, apoi la trei ani de pedeapsă, pentru trecerea frauduloasă a graniței.

Nu știe când va scăpa și va putea să se întoarcă acasă, la Cisnădie, nici dacă va scăpa cu viață. Biletul lui, cuibărit în ziduri, va rămâne un semn că a trecut pe aici. Că în primăvara când împlinește 50 de ani, este încă în viață.

70 de ani mai târziu, lucrările de renovare a Cazinoului scot la iveală biletul lui Julius. Primarul Constanței face public mesajul care emoționează pe toată lumea. Îi scria unui cititor necunoscut, ne scria nouă, cu o căldură și o demnitate impresionante, scrie PressHub.

Peste 20 de familii dintr-un sat de lângă Mangalia plătesc chirie primăriei pentru că stau în clădirile fostului IAS. Unele au fost grajduri

În ciuda condițiilor precare, o cameră și un hol sub un acoperiș de azbociment, oamenii spun că se simt acasă în clădirile fostului IAS din comuna Pecineaga, județul Constanța. Și-au instalat sobe, s-au racordat la curent și apă, au zugrăvit. Nu îndrăznesc să viseze la condiții mai bune, doar se tem să nu fie scoși în stradă.

Comuna Pecineaga, în jur de 3.200 de locuitori, se află la 19 kilometri de Mangalia. Are două sate, Vânători şi Pecineaga, şi un primar, Niculae Stan, la al patrulea mandat. În decembrie anul trecut, edilul a scăpat de un proces în care era judecat pentru abuz în serviciu, deoarece a intervenit, oportună ca sabia lui Damocles, prescrierea faptelor.

Peste 20 de familii dintr-un sat de lângă Mangalia plătesc chirie primăriei pentru că stau în clădirile fostului IAS. Unele au fost grajduri. „Am crescut cinci copii aici!” Clădirile unde locuiesc cele 20 de familii După 1990, clădirile fostului I.A.S. din comună au devenit locuinţe. Unele dintre ele erau deja concepute pentru a găzdui zilierii veniţi din toată ţara să muncească la fermele din zonă. Altele serviseră drept grajduri pentru cai.

Zona se numeşte „La Dormitoare”, aşa îi spun oamenii din comună, şi se găseşte la marginea satului Pecineaga, chiar acolo unde se termină asfaltul pentru uliţe şi încep noroaiele, scrie Libertatea.

Submarine, tancuri, drone: cu ce se mai înarmează România

În urmă cu mai bine de zece ani, într-o conferință susținută la București, strategul american George Friedman îndemna România să-și cumpere tancuri, explicând importanța acestor mașini clasice în cazul războiului modern.

Prea puține s-au schimbat între timp, România are tot 400 de tancuri, cele mai multe din regiune, dar toate provenite din perioada Pactului de la Varșovia, majoritatea depășite, dacă nu chiar nefuncționale. Doar aproximativ 50 au fost modernizate și dotate cu dispozitive moderne de observare, blindaj consolidat și comandă electronică.

Când Friedman vorbea despre necesitatea tancurilor, despre agresivitatea rușilor și dezbinarea europenilor, specialistul american încerca să explice auditoriului că, în cazul unui pericol iminent, România trebuie să se apere singură până la mobilizarea NATO. Și atunci, ca și acum, între România și Rusia există Ucraina, scrie DW.

Germania, prima țară din Europa cu un milion de mașini electrice

După China, care se apropie deja de 4 milioane de autovehicule propulsate exclusiv cu baterii, Germania este a doua țară din lume și, bineînțeles, prima din Europa care a depășit pragul de un milion de automobile electrice.

Chiar în momentul în care regimul subvențiilor la achiziția de vehicule electrice s-a modificat – fiind micșorate reducerile pe care le primesc cei care cumpără mașini cu baterii – Germania a reușit să atingă un prag istoric: un milion de automobile electrice înmatriculate.

Mai exact, până la 31 decembrie 2022, au fost înmatriculate 1.013.009 autoturisme exclusiv electrice, o creștere cu 63,8% față de finalul lui 2021.

Numărul este probabil egal cu cel din celelalte state europene la un loc, având în vedere că două dintre piețele majore ale Europei, Spania și Italia, nu au derulat programe de genul Rabla, cu impact major, iar Franța a avut un comportament oscilant dacă vorbim despre subvenții la electrice, scrie AutoCritica.

Serotonină, antidepresive și complicata istorie a anti-psihiatriei cu etica profesională: psihanaliza și demonii săi

În partea I a acestei serii am vorbit despre David Rosenhan, profesor de psihologie judiciară la Stanford, care în 1973 a publicat un studiu în jurnalul Science, cu o teză anti-psihiatrică. Acesta a reușit să fie internat într-un spital de psihiatrie cu un diagnostic de schizofrenie în baza unei false declarații a trei halucinații auditive, concluzionând că psihiatria nu poate face diferența dintre sănătate mentală și patologie.

O anchetă din 2019 a jurnalistei Susannah Cahalan a dezvăluit că Rosenhan mințise în legătură cu simptomele sale, acesta declarând de asemenea medicilor comportamente bizare și ideație suicidară. Aproape 50 de ani mai târziu, în vara lui 2022, psihiatra britanică Joanna Moncrief et colab. au publicat o recenzie care investighează rolul serotoninei în depresie, care a explodat în media sub argumentul că antidepresivele nu au efect. În ce circumstanțe socio-politice s-a născut anti-psihiatria – astăzi numită „psihiatrie critică” – la care aderă Moncrieff et colab.?, scrie Iscoada.

Opt hanuri faimoase de pe Calea Victoriei

Azi zonă de promenadă și vad turistic, Calea Victoriei din București devenea în urmă cu mai bine de 200 de ani punctul focal al încercărilor de a dezvolta comerțul sigur din capitala Țării Românești.

Așa au ajuns să apară, unul după altul, hanurile bucureștene de-a lungul acestei artere importante a orașului. Pe Calea Victoriei erau hanurile cele mai de seamă, domnești și boierești, cu proprietăți pe măsură. Dincolo de dezvoltarea comercială, rolul lor era și să ajute bisericile și mănăstirile să-și susțină cheltuielile.

În situații de criză, hanurile erau locurile împrejmuite de ziduri înalte și groase în care-și găseau refugiu domnitorii și boierii. În împrejurări similare puteau deveni sedii pentru generali sau comandanți de oști.

Pe ruinele hanurilor dărâmate sau dispărute s-au ridicat ulterior clădiri impunătoare ale orașului, precum sediul Băncii Naționale sau Muzeul Național de Istorie (pe vremuri Palatul Poștelor). Alte hanuri, precum cel cu Tei sau al lui Manuc, mai păstrează încă amintirea comerțului bucureștean de demult, scrie Dela0.ro.

„Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii

Ministerul Justiției iniția, în mai 2022, un proiect de modificare a Codului penal, așa numita „lege a fugarilor”, care adăuga 3 ani la pedeapsa în cazul condamnaților care fug din țară, fiind acuzați de „evadare”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost de acord cu proiectul considerând că „nu se impune promovarea acestuia”.

Potrivit proiectului, persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru „evadare”, de până la 3 ani.

Fiind o lege care prevede modificarea Codului penal, Ministerul Justiței a cerut avizul CSM. În septembrie anul trecut, fostul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului, potrivit PressHub.