România și Bulgaria, în Schengen până la final de 2023? Spania preia de azi președinția Consiliului UE și anunță oficial: „Ne vom strădui să finalizăm negocierile în vederea aderării finale și depline”

Spania preia de astăzi și până la 31 decembrie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și și-a detaliat cele patru direcții prioritare. Printre altele, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este trecută în varianta extinsă a programului de președinție.

Începând de pe 1 iulie, Spania preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și a anunțat că în următoarele șase luni se va axa pe patru direcții prioritare:

Președinția spaniolă a Consiliului UE se concentrează pe patru priorități:

– Stimularea reindustrializării Europei

– avansarea spre tranziția ecologică

– Consolidarea pilonului social

– Consolidarea unității europene

Spania: „Ne vom strădui să finalizăm negocierile în vederea aderării finale și depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen”

În detaliu, programul Spaniei explică ce își propune să obțină pe cele patru direcții.

Astfel, la capitolul privind consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne), programul Spaniei menționează că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen va rămâne un element pe agendă.

• „… trebuie să protejăm spațiul Schengen ca unul dintre cele mai mari succese ale integrării europene, incluzând România și Bulgaria. Acest lucru ar trebui să meargă mână în mână cu asigurarea unui spațiu liber fără frontiere interne, colaborând cu o gestionare umană, responsabilă, solidară și eficientă a fluxurilor migratorii și a solicitanților de azil”.

• „Vom depune eforturi pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea spațiului Schengen ca spațiu de liberă circulație fără controale la frontierele interne, precum și pentru a promova o gestionare inteligentă și sigură a mobilității la frontierele externe. Ne vom strădui să finalizăm negocierile în vederea aderării finale și depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, se arată în programul Spaniei.

Iohannis: Aderarea României la Schengen, pe agenda Consiliul JAI doar atunci când nu va mai exista varianta unui eșec

Președintele Klaus Iohannis admite că progresul privind aderarea la Schengen în acest an este „unul lent”, păstrând însă o notă oarecum optimistă, „dar există un progres”.

„Foarte multă lume prinde subiectul ca să se profileze. Progresul este unul lent, ca să mă exprim asa, dar există un progres. Să nu vă imaginați că sunt discuții doar între noi si austrieci sau între bulgari și olandezi,sunt discuții extinse la nivelul european”, a spus joi șeful statului.

Președintele Iohannis a precizat că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI a dosarului aderării României la Schengen se va face atunci când nu va mai exista varianta unui eșec.

„Trebuie să înteleagă toată lumea: Atunci cand apare pe agenda oficială JAI ea trebuie să fie bine pregătită ca să nu fie un nou eșec”, a spus el.

România și Bulgaria au ratat aderarea la Schengen la Consiliul Jai din decembrie anul trecut. Austria și Olanda au blocat accesul României, respectiv Bulgariei.

Recent, o comisie a Parlamentului European a cerut Consiliului UE să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.

Care sunt costurile rămânerii Românie și Bulgariei la ușa Schengen

Faptul că România şi Bulgaria se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, mai spun eurodeputaţii.

Cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spaţiul Schengen, se arată în text.

Remarcând timpii de aşteptare la trecerile de frontieră, eurodeputaţii arată că întârzierile pe care le suferă românii şi bulgarii pot fi de câteva ore şi chiar zile – comparativ cu 10 minute în absenţa controalelor la frontierele interne -, ceea ce înrăutăţeşte de asemenea condiţiile de muncă ale şoferilor de camioane.

În plus faţă de daunele provocate pieţei unice europene prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre UE, textul menţionează „pagubele ireparabile” pentru mediul înconjurător, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii.

Sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, mai arată europarlamentarii.

Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează această instituţie să analizeze posibilităţi de compensare financiară.

Eurodeputaţii mai afirmă că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă”, şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe”.

Comunicatul aminteşte că executivul UE – Comisia Europeană – a apreciat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, iar Parlamentul European şi-a exprimat în mod repetat sprijinul faţă de această aderare, cel mai recent într-o rezoluţie la 5 octombrie 2022 şi o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Sursă foto: Dreamstime.com