România are peste 10.000 de pensionari speciali. Numărul lor a crescut / Cei mai mulți sunt foști magistrați
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (plus 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, potrivit Agerpres.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane. Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.506 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.647 de pensionari, pensia medie fiind de 5.144 de lei, din care 2.464 de lei suportaţi din bugetul de stat.
CCR apără pensiil speciale ale magistraților
Modificările aduse legii pensiilor speciale ale procurorilor și judecătorilor nu au trecut de Curtea Constituțională. Actul normativ se întoarce în Parlament pentru modificare.
Curtea Constituţională a admis miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.
„Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigenţelor de calitate a legii”, a afirmat Marian Enache
Preşedintele CCR a mai precizat că instituţia „a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu”.
„Ca efect al deciziei, legea se va întoarce în Parlament pentru fi pusă în acord cu decizia Curţii, conform articolului 147 alineatul 2 din Constituţia României. Evident că argumentaţia pe larg şi raţionamentele care fundamentează această decizie va face obiectul deciziei finale care va fi publicată în Monitorul Oficial, a completat Enache.
Ce a decis Parlamentul
La finalul lunii iunie, parlamentul a adoptat o serie de modificări privind pensiile magistraților, potrivit cărora procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.
Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.
De asemenea, s-a decis impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net.
- CONSULTĂ AICI LEGEA PENSIILOR SPECIALE ADOPTATĂ DE PARLAMENT
- CONSULTĂ AICI SESIZAREA DE NECONSTITUȚIONALITATE FĂCUTĂ DE ICCJ
Cea mai scumpă lege
Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR. Dacă acesta nu este îndeplinit, România pierde 3,1 miliarde de euro de la UE.
Pensiile speciale costă statul român în jur de 12 miliarde de lei anual.
La finalul lunii iulie, numărul pensiilor de serviciu era de 10.310. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 5.309 erau ale procurorilor și judecătorilor. Pensia medie în acest caz este de 21.583 de lei, potrivit datelor publice.
De pensii de serviciu beneficiază și membrii Corpului diplomatic şi consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor și personal al Curții de conturi.
În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora.
La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.
La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.
INTERVIURILE HotNews.ro